„La un calcul rapid, pentru primii 6 ani de program, am reușit să sprijinim doar puțin peste 6% din cererea din sector.”

Ce înseamnă un parteneriat real între ONG-uri? 

Laura Cireașă: Un parteneriat real între ONG-uri înseamnă mai mult decât o colaborare punctuală sau o împărțire a sarcinilor. Înseamnă scopuri comune și încredere că pot construi împreună – pe termen lung – soluții care răspund nevoilor reale ale comunităților. Este un proces care implică deschidere, transparență, echilibru și responsabilitate față de beneficiarii pentru care lucrează. 

În programul În Stare de Bine, încurajăm constant astfel de parteneriate, tocmai pentru că ele sporesc impactul intervențiilor și creează rețele de sprijin locale sau regionale care pot continua să funcționeze și după încheierea finanțări. În același timp, un parteneriat poate să dea mai multă legitimitate și recunoaștere fiecărei intervenții și poate fi un beneficiu în situații de interacțiuni cu instituții publice. 

Un proces de învățare continuă

Ce înseamnă pentru dvs. să coordonați programul „În Stare de Bine”? 

Înseamnă responsabilitate și un proces constant de învățare. Este o responsabilitate pentru că vorbim de un program care sprijină ONG-uri din toată țara să ajungă în comunitățile unde serviciile acestora sunt cele mai necesare. Iar nevoia de sprijin în acest sens este foarte mare. La un calcul rapid, pentru primii 6 ani de program, am reușit să sprijinim doar puțin peste 6% din cererea din sector. Așadar, luăm foarte în serios procesul de evaluare și decizia privind cui acordăm sprijinul financiar.

În același timp, este și un proces de învățare continuă – despre solidaritate, despre cum se construiesc inițiative sustenabile și despre cum putem aduce împreună resursele unui partener privat, expertiza unui finanțator și munca de zi cu zi a ONG-urilor. 

Ce beneficii aduce un astfel de program? 

Pentru ONG-uri, programul oferă un complex de resurse. Pe lângă finanțarea propriu-zisă, oferim organizațiilor și spațiu să crească și să profesionalizeze – avem diverse structuri de sprijin pentru dezvoltarea organizațională a acestora, de la consultanță cu specialiști în planificare strategică, comunicare, fundraising, etc, până la resurse financiare pentru a lucra la elemente ce țin de „bucătăria internă” a organizației și care în mod obișnuit nu sunt susținute de alte finanțări (revitalizare a site-ului, teambuilding-uri pentru echipă, branding organizațional, construcții campanii de fundraising, etc). 

Spuneți-ne care sunt beneficiile pentru comunități. 

Pentru comunități, beneficiul principal este accesul la servicii esențiale – sociale, educaționale, culturale sau de sănătate – în zone unde adesea statul nu reușește să ajungă eficient. De asemenea, programul încurajează inițiative care pun în centru demnitatea oamenilor și soluțiile adaptate contextului local, nu intervenții formale sau generalizate.

În același timp, prin colaborarea strânsă cu partenerul Kaufland România, programul creează o platformă structurată pentru interacțiunea dintre sectorul business și ONG-uri. Astfel, schimbările propuse nu doar abordează necesitățile concrete ale beneficiarilor, ci și contribuie la dezvoltarea unei colaborări eficiente între sectoare.

În opinia dvs., cât de important este să existe astfel de programe în România? 

În contextul inegalităților profunde dintre orașe mari și comunități mici sau rurale, sau între diverse categorii de persoane, o investiție a mediului privat în dezvoltarea și activarea comunităților este mai mult decât benefică. 

În Stare de Bine este unul dintre cele mai mare programe de finanțare privată din România. Este important să existe mai multe ca el, nu doar pentru impactul direct pe care îl au asupra oamenilor, ci și pentru modelul de colaborare pe care îl propun: un parteneriat între sectorul privat și societatea civilă, bazat pe încredere, transparență și rezultate măsurabile. 

„În România avem un avantaj spre deosebire de alte state europene”

Există programe asemănătoare în alte state ale Uniunii Europene? Cum sunt ajutați copiii vulnerabili în alte țări ale UE? 

Da, în multe state ale Uniunii Europene există programe asemănătoare, care sprijină inițiative ale societății civile pentru a răspunde nevoilor grupurilor vulnerabile – inclusiv ale copiilor. În general, aceste programe sunt fie finanțate de autoritățile publice (prin fonduri guvernamentale sau europene), fie derulate în parteneriat cu fundații private, companii sau organizații internaționale. 

În Europa de Vest, intervențiile pentru copiii vulnerabili sunt adesea parte din sisteme publice mai solide, în care prevenția, serviciile integrate și sprijinul personalizat sunt prioritare. În Europa Centrală și de Est, situația este mai apropiată de cea din România, cu diferențe între zone urbane și rurale, și cu un rol esențial jucat de ONG-uri. 

În ceea ce privește parteneriatul între sectorul business și ONG-uri, cred că în România avem un avantaj spre deosebire de alte state europene. Cadrul legal permite companiilor să redirecționeze până la 20% din impozitul pe profit către organizații neguvernamentale. Este o facilitate fiscală care, folosită inteligent, poate susține intervenții concrete și bine gândite în comunități vulnerabile. 

Reintegrarea copiilor în familii poate fi posibilă, chiar și în cazuri dificile 

Unul dintre proiectele finanțate în cadrul „În stare de bine” și încheiat recent, este „ACASĂ – Aducem Copiii Acasă, servicii de Sprijin și Abilitare”. Care sunt concluziile/ rezultatele pe care le-ați observat în urma implementării lui?

În primul rând, munca colegilor noștri de la Centrul de Resurse Juridice, cei care au implementat proiectul „ACASĂ – Aducem Copiii Acasă, servicii de Sprijin și Abilitare” nu se termină aici și nici nu a început odată cu acest proiect. Ei activează de foarte mult timp în domeniul drepturilor copiilor cu dizabilități ce sunt instituționalizați, iar sprijinul obținut prin intermediul „În Stare de Bine” le-a oferit posibilitatea să își desfășoare activitățile în județul Mureș. 

Una dintre cele mai importante concluzii este că serviciile oferite copiilor cu dizabilități instituționalizați nu sunt suficiente, sau la standarde pentru a permite o viață demnă a acestora. Reintegrarea lor în familii poate fi posibilă, chiar și în cazuri dificile, doar atunci când părinții sunt sprijiniți cu servicii concrete: consiliere, acompaniere în relația cu autoritățile, sprijin material, educație parentală sau terapie. Proiectul a arătat că nu e suficient să le cerem părinților să se descurce, ci trebuie să construim în jurul lor o rețea de sprijin empatic și profesionist. 

Munca dvs. nu se oprește aici. Ce planuri aveți în continuare, în proiecte precum „Acasă – Aducem copiii acasă”? 

Munca noastră cu siguranță nu se oprește aici, pentru că nevoile sunt mari, iar schimbarea poate fi obținută doar prin intervenție continuă și consecventă. 

Parteneriatul cu Kaufland România va continua pentru a  susține proiecte care pun în centru copilul și familia. În plus, observăm tot mai clar importanța de a adresa nu doar vulnerabilitățile materiale, ci și pe cele emoționale, mai ales în rândul adolescenților – o categorie esențială pentru viitorul comunităților. 

Ne dorim să încurajăm modele de intervenție care îmbină sprijinul practic cu cel psihologic, care oferă spațiu pentru ascultare și siguranță, și care contribuie la dezvoltarea unor copii și tineri echilibrați, încrezători și conectați la propriile nevoi. 

Pentru mine, fiecare proiect ca „Acasă – Aducem copiii acasă” este o validare că finanțările cu sens pot produce transformări reale. Mergem mai departe cu speranța și responsabilitatea de a susține cât mai multe astfel de povești.