Călăuză ne-a fost însuși directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), Călin Stegerean, care ne-a oferit un adevărat regal intelectual și spiritual, în mijlocul tablourilor.

Parcursul a început în spaţiile dedicate picturii italiene, cu o introducere despre sursele de informaţii legate de Nașterea lui Iisus Hristos, care provin atât din evangheliile recunoscute de Biserică, de la Luca și Matei, dar și din evangheliile apocrife.

Acestea completează șirul evenimentelor cu elemente care se regăsesc până în prezent chiar și în iconografia canonică ortodoxă (reprezentarea locului nașterii ca o peșteră, prezenţa boului și a măgarului ca simboluri ale umilinţei și dăruirii).

Tematici interesante și emoţii puternice

Cel mai des întâlnit subiect este „Fecioara cu Pruncul”. Modalităţile concrete de a-l transpune în imagine sunt cât se poate de variate: „Maria Sapienzia”, în care Fecioara ţine în mână o carte și în fundal apare, avant la lettre, acea biserică ce urmează să fie creată de copilul de la pieptul Său; „Regina Coeli”, în care Maica Domnului și Pruncul sunt reprezentaţi pe tron; „Madonna del Roseto” (în tabloul realizat de Domenico Veneziano), când Fecioara, înconjurată de trandafiri, încearcă să își protejeze fiul-copil de înţeparea în spinii de trandafiri, redaţi ca o anticipare a cununii de spini și a sacrificiului căruia Iisus avea să i se supună la maturitate, spre mântuirea noastră.

O altă tematică este aceea a „Adoraţiei păstorilor”, căreia i se suprapune în unele cazuri și „Adoraţia Magilor”, în compoziţii care combină, la rândul lor, elemente biblice cu descrieri mai recente și în care sunt adăugate uneori imagini de sfinţi sau donatori, sub genericul „Sacra conversazione”.

Am poposit în traseul nostru și în faţa „Buneivestiri” a lui Tintoretto, probă de măiestrie a jocului de perspective și a construcţiei pe diagonală a compoziţiei.

Toate elementele converg spre fundalul în care Duhul Sfânt, în chip de porumbel, este reprezentat ca simbol al mântuirii neamurilor ce va fi adusă de Fiul a cărui venire pe lume era vestită de Arhanghelul Gavriil.

Incursiune artistico-teologică

Părăsind peninsula italiană, am trecut prin spaţiul mai nordic al continentului, cu câteva popasuri deosebite în zona școlii germane și a celei olandeze, cu ilustrări proprii ale „Adoraţiei păstorilor” și „Fecioarei cu Pruncul”, dar și ale „Uciderii pruncilor” și „Fugii în Egipt” sau ale „Sfintei Familii”.

Finalul incursiunii artistico-teologice ne-a găsit, având „Gloria in Excelsis Deo” ca fundal sonor, în spaţiul mediteraneean, încarnat în chip fericit de un mare maestru, El Greco. Capodopera sa „Adoraţia
păstorilor” merită doar pentru ea însăși o vizită la muzeu.

Acest tablou, în care pictorul și-a inserat și propriul portret, răstoarnă ordinea firească a lucrurilor. Lumina ţâșnește puternic, tocmai din mijlocul tabloului, din trupul copilului Iisus aflat în iesle, pentru a se răsfrânge pe chipul Fecioarei, al păstorilor și al îngerilor aflaţi pe pământ, în vreme ce alte oștiri îngerești cântă bucuria Nașterii în cer.

Este bucuria de care sperăm să avem parte cu toţii, nu doar în perioada
sărbătorilor, dar și în anul cel nou.

Citiți și: Expoziție: „București. O arhitectură modernistă europeană”