La 29 octombrie 2010 – Ziua Mondială a Psoriazisului – nou-înfiinţata Comisie de experţi în psoriazisul mediu şi sever (acreditată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) a organizat o conferinţă de presă, menită să atragă atenţia asupra severităţii acestei afecţiuni şi modului în care psoriazisul afectează viaţa bolnavilor. În cadrul acestei conferinţe, a fost anunţată iniţierea unui program ce va facilita accesul pacienţilor cu psoriazis la tratamente ultramoderne, ale căror costuri sunt acoperite de CNAS. (...)

    Personalitate a neurofiziologiei internaţionale, dl profesor Florin Amzică ne dezvăluie parcursul profesional remarcabil de după 1990 al unui tânăr absolvent de Automatică pasionat de medicină. În Canada, iniţial sub îndrumarea regretatului profesor Mircea Steriade, la Universitatea Laval, apoi ca director al Laboratorului de neurofiziologia somnului şi a stărilor de conştienţă alterată, la Universitatea din Montréal, cercetările asidue aveau să-l conducă la o serie de descoperiri uimitoare. Detalii, într-un interviu în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, realizat cu sprijinul Societăţii de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) de dr. Aurel F. Marin.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Între 1 şi 3 octombrie a.c., la Centrul de conferinţe al Palatului Patriarhiei va avea loc o reuniune ştiinţifică medicală de importanţă naţională. Tema acesteia este „Prevenţia şi diagnosticul precoce al cancerului de col uterin în practica clinică privată – o ecuaţie modernă multidisciplinară“. Organizatori: Fundaţia „Acţiune pentru sănătatea femeilor“ în parteneriat cu MICOMI – Clinică de Colposcopie şi Patologie a Tractului Genital Inferior, sub egida Colegiului Medicilor din România. Pentru a neinforma cititorii asupra programului ne-am adresat dnei dr. Mihaela Badea, preşedinta Fundaţiei şi director al Clinicii private citate.

 Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Neuropatologia analizează modificările structurale ale ţesutului nervos în diverse afecţiuni, utilizând în scop diagnostic cele mai moderne tehnici morfologice, aplicate ţesutului nervos central, periferic sau vegetativ, dar şi fluidelor sau ţesutului muscular. Bolile neurodegenerative, infecţiile virale cu neurotropism şi tumorile cerebrale constituie priorităţile cercetării în Neuropatologie. Caracterizat de dl acad. Laurenţiu M. Popescu drept „cea mai importantă personalitate în viaţă din domeniul Neuropatologiei“, dl prof. dr. Kurt A. Jellinger (Viena) ne oferă detalii despre acest important domeniu al neuroştiinţelor, într-un interviu realizat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ de dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

    Domeniu de tradiţie pentru ţara noastră, în care personalităţi precum profesorul Mircea Steriade s-au afirmat plenar la nivel internaţional, neurofiziologia clinică începe să-şi recâştige ceva din strălucirea pe care şi-o pierduse în anii din urmă. Graţie eforturilor depuse de Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER), relativ recent înfiinţată, ţara noastră a reapărut pe harta Federaţiei Internaţionale de Neurofiziologie Clinică (IFCN). Astfel, importanţi oficiali ai IFCN sprijină demersurile ASNER, în această notă trebuind interpretată şi prezenţa dlui prof. dr. Reinhard Dengler (Germania), secretarul IFCN, la Şcoala de Vară de Neurofiziologie Clinică organizată recent de ASNER la Eforie Nord, reuniune prezentată şi în paginile săptămânalului nostru. Vă propunem, în acest număr, un interviu cu profesorul Dengler, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

  Povestea acestui excelent flebolog de la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“ Bucureşti, care a imaginat cu decenii în urmă – în premieră pe plan internaţional – o nouă metodă chirurgicală pentru tratamentul ulcerului de gambă, reuşind să dea strălucire unui domeniu de nişă, o puteţi afla citind interviul pe care mi l-a acordat de curând. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  Pornind de la un sfat, aparent neutru, al dlui acad. dr. Ion Emil Bruckner – tatăl ex-ministrului Bruckner – şi de la păţaniile (doar câteva) tânărului doctor Justin Diaconu, care a „beneficiat“ de contactul cu „talpa ţării“ în comuna Mărgineni, lângă Scorniceşti (unde a lucrat între 7 noiembrie 1962 şi 15 februarie 1964), m-am străduit să arăt celor care ne citesc şi o altă faţă a încercărilor de care au parte medicii. Un om care s-a luptat cu parşivele boli dermato-venerice şi cu incredibile carenţe în educaţia sanitară şi a făcut din asta un crez al vieţii lui aduce la vedere întâmplări care pot interesa deopotrivă şi pe medici, dar şi pe cercetătorii ştiinţelor sociale. Puţini au curajul şi înţelepciunea de a pătrunde dincolo de aparenţe. O să dau aşadar la o parte perspectiva idilică asupra lumii româneşti de atunci şi să-l las – şi să-l ajut – pe dl prof. dr. Dumitru Justin C. Diaconu să povestească „pe limba lui“. Ca să ajungem astfel ceva mai aproape de esenţa condiţiilor în care s-au plămădit (se plămădesc) ori s-au stricat (se strică) medicii. Şi odată cu ei, lumea medicală.

   „S-a constatat că, din totalul cazurilor de malpraxis, doar 15% aparţin medicilor. (...) Sistemul îl face pe medic să greşească. Medic sau nu, cineva trebuie să te incite să progresezi. Pe noi ne incită bolnavii şi evoluţia patologiei. Dacă eşti silit să lucrezi contracronometru şi sub presiune, intervine aplatizarea, foarte periculoasă pentru calitatea actului medical“, afirmă dl prof. dr. Dorin Sarafoleanu, într-un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin.

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

    O documentare recentă, în preajma unui eveniment ce se va desfăşura în zilele de 27 şi 28 mai – 60 de ani de la înfiinţarea Clinicii de Ortopedie din Timişoara, 1950 – 2010 – simpozion organizat de dl prof. dr. Dan V. Poenaru, mi-a oferit şi prilejul de a pătrunde dincolo de aparenţe, ajutându-mă să descifrez mecanisme şi determinări ce pot să ducă spre realizări de excepţie… Şi e nevoie să o spunem, pentru cei dornici să realizeze ceva în medicina modernă (şi poate chiar în orice alt domeniu), viaţa şi activitatea profesorului Dan V. Poenaru alcătuiesc o adevărată şi profundă carte de învăţătură. Aşa încât un moment aniversar precum acesta, prilej de a statornici noi contacte şi de a lansa noi proiecte de anvergură, nu avea cum să lipsească din traiectoria unui profesionist care, fără a-i uita pe maeştri, a lăsat semne durabile în istoria recentă a Ortopediei româneşti.

    Reuniune ştiinţifică de tradiţie, Simpozionul Naţional de PsihoNeuroEndocrinologie, organizat de Societatea Română de PsihoNeuroEndocrinologie în perioada 27–29 mai 2010, la Poiana Braşov, se anunţă a fi un eveniment important pentru practicienii şi cercetătorii interesaţi de acest domeniu multidisciplinar, prin temele de mare actualitate, prin renumele personalităţilor internaţionale invitate, ca şi prin cercetările care vor fi comunicate cu această ocazie. Am aflat mai multe detalii de la dl prof. dr. Mihail Coculescu, preşedinte de onoare al RPNES, UMF „Carol Davila“ Bucureşti, Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon“ Bucureşti, într-un interviu în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

Interviu cu dl prof. dr. Alexandru Ciocâlteu

  – Domnule profesor, în această perioadă în care Medicina românească este „pusă la zid“, aţi reuşit să obţineţi o medalie de aur cu felicitările juriului, la al 38-lea Salon de inventică de la Geneva, desfăşurat în perioada 21–25 aprilie 2010.

şi nici nu voi comunica în presa laică această reuşită a medicinii româneşti. Singurul ziar în care consider că merită să o anunţ este „Viaţa medicală“, deoarece nu anatemizează corpul medical, ci a ştiut şi ştie să prezinte şi lucrurile bune, ca şi pe cele mai puţin bune dintr-un sistem sanitar obligat să lucreze în „condiţii de avarie“. (...)

    Ne retrăsesem în curtea interioară, într-un loc liniştit, însoţiţi de susurul unei fântâni arteziene… Prezentările erau pe sfârşite. Cu vreo două ore înainte de momentul concluziilor, dl prof. dr. Mircea Grigorescu dorise să reluăm interviul, astfel încât în reportajul ce urma să fie pregătit să se regăsească şi intervenţii inedite din ultima parte a conferinţei… Curând, interviul propriu-zis se terminase. O umbră de regret în sufletul meu, o umbră de tristeţe pe chipul medicului ce-şi dedicase cei mai frumoşi ani din viaţă Gastroenterologiei… Îmi spusese că se află în pragul pensionării.

    „Aţi trăit clipe de bucurie… Cărţi publicate, pacienţi vindecaţi, premii, absolvenţi care au ales aceeaşi specialitate…“

    „Ştiţi ce mi-a rămas viu, în memorie?! Mă întorsesem de la examenul de specialitate, evident victorios, şi m-am dus glonţ la profesorul Octavian Fodor. Să-i dau vestea cea bună. M-a ascultat, s-a ridicat apoi şi a venit către mine şi m-a îmbrăţişat. Nu mai trăisem niciodată, nu am trăit nici de atunci încoace, o asemenea bucurie. Profesorul Fodor nu era un expansiv, nu-şi exterioriza sentimentele…“

   Un interviu cu un reputat medic, profesor într-un centru universitar din ţară, ajunsese inevitabil şi la un moment de bilanţ. Îl rugasem să-mi arate şi teza de doctorat. O avea la îndemână, pregătea pentru o editură străină o monografie pe aceeaşi temă. Manuscrisul, voluminos, m-a impresionat. Dar cea mai mare surpriză am avut-o consultând bibliografia, ce acoperea, singură, mai bine de 100 de pagini. Între lucrările şi studiile citate se aflau şi câteva cu tematică chirurgicală, în limbile latină şi germană, apărute înainte de anul 1800!

   „Când aţi avut timp să le parcurgeţi?“ „N-a fost o problemă să le parcurg, ci să le găsesc. În cercetările proprii am pornit chiar de la instrumente chirurgicale din gravurile incluse în tratatul ce poartă ca «vedetă de autor» numele Lorentz Heister, Nürenberg, 1773. Este inepuizabilă experienţa depozitată în aceste cărţi vechi.“ „Şi cum le-aţi găsit?! Pe internet?“ „Un prieten mi l-a recomandat pe dl Gheorghe Buluţă, directorul Bibliotecii Centrale a UMF „Carol Davila“. I-am spus ce anume caut şi la scurt timp mi-a trimis toată bibliografia. Atunci am înţeles ce înseamnă cu adevărat un om de bibliotecă…“

  Cititorii au putut afla din săptămânalul „Viaţa medicală“ că între 7 şi 9 mai a.c. se vor desfăşura, la Bucureşti, al V-lea Congres Internaţional de Medicină Anti-Aging şi al III-lea Congres Internaţional de Lasere în Medicină şi Chirurgie. Despre acestea ne-a dat o serie de detalii dl dr. Cătălin Enăchescu, secretar general al Asociaţiei de Medicină Anti-Aging (AMAA).