Aproximativ 75% dintre solicitări au venit din partea regiunilor americane cu o rată scăzută de vaccinare. Dr. Marcella Nunez-Smith, consilier la Casa Albă, a explicat că anticorpii monoclonali reprezintă un tratament eficient, sigur și gratuit, care previne spitalizarea. Ea a dat exemplul statului Arizona, unde niciunul dintre pacienţii COVID-19 pozitivi care au urmat acest tratament nu a necesitat spitalizare.

Studiile au demonstrat că anticorpii monoclonali sunt foarte eficienţi în a preveni apariţia unei simptomatologii severe la persoanele aflate la risc înalt în această privinţă. Totuși, tratamentul cu anticorpi monoclonali presupune perfuzarea lor, deci poate fi administrat doar în unităţile medicale care au spaţiul și personalul medical corespunzător.

Această terapie este disponibilă pentru pacienţii cu vârste de peste 12 ani, iar producătorii care au primit autorizare de urgenţă sunt Regeneron, GlaxoSmithKline și Eli Lilly.

Reprezentanţi ai firmei Regeneron au declarat că, dacă anterior doar 5% dintre pacienţii eligibili pentru a primi tratament cu anticorpi monoclonali primeau acest tratament, în prezent cifra a crescut la aproximativ 30%. Până la 19 iulie producătorii livrau 25.000 de doze săptămânal, iar în prezent livrează între 50.000 și 100.000 de doze săptămânal.

În ciuda eficacităţii crescute a anticorpilor monoclonali, FDA (Food and Drug Administration) a retras în luna aprilie a.c. autorizaţia pentru bamlanivimab, produs de Eli Lilly, pe motiv că nu era eficient pentru variantele SARS-CoV-2 care circulau în acea perioadă în SUA.

În iunie, Departamentul de Sănătate și Servicii Umane (HHS) a anunţat sistarea temporară a distribuţiei etesevimab, un alt anticorp monoclonal produs de aceeași firmă, dar și a combinaţiei celor doi anticorpi monoclonali menţionaţi, pentru că nu ar fi fost eficienţi pentru variantele Gamma și Beta ale SARS-CoV-2.