Oameni de știință, în frunte cu cercetătorul Sergiu Pașca, au reușit să implanteze celule cerebrale umane la șoarecii tineri. Scopul demersului a fost de a studia tulburări psihice complexe precum schizofrenia sau autismul, precum și dezvoltarea unor eventuale tratamente, arată un studiu publicat în revista Nature.

Tulburările mintale sunt dificil de studiat, fiindcă animalele nu le resimt la fel ca oamenii – iar aceștia din urmă nu pot să facă obiectul experiențelor in vivo, arată franceinfo, preluând o știre AFP.

Oamenii de știință folosesc culturi de țesut cerebral uman, rezultat din celule stem. Dar, în laborator, „neuronii nu ajung la dimensiunea pe care ar avea-o într-un creier uman veritabil”, a explicat Sergiu Pașca, principalul autor al studiului. Mai mult: cum aceste țesuturi provin din medii de cultură din afara corpului uman, nu permit studierea simptomelor date de funcționarea lor deficitară.

Pentru a surmonta aceste dificultăți, cercetătorii au implantat grupări de celule cerebrale umane, numite organoide, în creierul tinerilor șoareci. Vârsta e importantă, căci creierul unui animal adult nu se mai dezvoltă, ceea ce afectează integrarea celulelor implantate.

Prin transplantul la animale tinere, cercetătorii au constatat că organoidele se dezvoltă, devin suficient de mari și de vascularizate. Alimentate de rețeaua sanguină a șoarecelui, ajung să ocupe circa o treime din aria cerebrală a rozătorului, a arătat Sergiu Pașca. Ia naștere astfel un soi de creier hibrid, în care neuronii comunică.

Oamenii de știință au testat gradul de integrare al organoidelor trimițând un jet de aer pe mustățile șoarecelui, lucru care s-a tradus printr-o activitate electrică în neuronii de origine umană. Aceasta demonstrează că și-au preluat rolul de receptor la diverși stimuli.

Apoi, cercetătorii au testat dacă neuronii umani ar putea să retrimită semnale în organismul șoarecelui. Au implantat celule umane modificate în prealabil în laborator, pentru a reacționa la lumina albastră, apoi i-au antrenat pe șoareci să aștepte o „recompensă” – să primească apă dintr-o canulă, când lumina albastră trimitea stimuli printr-un cablu conectat la creier. După două săptămâni, stimulii de lumină albastră îi făceau pe șoareci să se ducă automat la canulă.

Sergiu Pașca și colegii lui au creat organoide cerebrale pornind de la celulele stem a trei persoane care suferă de o afecțiune genetică numită Sindromul Timothy. Când cercetătorii au transplantat organoidele la șoareci, structurile s-au dezvoltat mai lent ca în celelalte experimente, iar neuronii nu au avut același tip de răspuns.

Experimentele ar putea fi utilizate pentru testarea de noi medicamente, au declarat J. Gray Camp de la Roche Institute for Translational Bioengineering și Barbara Treutlein, de la universitatea tehnico-științifică ETH Zürich.

FDA a autorizat un medicament împotriva insuficienţei cardiace