La 10 februarie a.c., Fundaţia Română a
Inimii (FRI) şi Forumul Naţional de Prevenţie a Bolilor Cardiovasculare (FNPC)
au organizat o dezbatere privind prevenţia cardiovasculară în România
şi tendinţele europene în domeniu. Dl Hans Stam (Olanda), preşedintele Reţelei
Europene a Inimii (EHN), alianţă ce reuneşte organizaţii din 26 de ţări, a
prezentat activităţile de lobby, de colaborare cu diferite organizaţii, de
informare, educare şi sprijin pentru pacienţi, prin care EHN îşi propune să
contribuie la prevenţia şi reducerea bolilor cardiovasculare. În acest sens, a
fost menţionată Carta Europeană a Sănătăţii Inimii, care afirmă dreptul fiecărui
copil născut în noul mileniu de a trăi până la vârsta de cel puţin 65 de ani fără
să sufere de boli cardiovasculare ce pot fi evitate, şi au fost prezentate
demersurile EHN la Parlamentul European (PE), de modificare a politicilor alimentare.
Totodată, dl Hans Stam a felicitat FRI (membră EHN) pentru iniţiativa – unică în
Europa – de organizare a Zilei Naţionale
a Prevenţiei Cardiovasculare (12 februarie). Dl Michael O’Shea a împărtăşit
din experienţa Fundaţiei Irlandeze a Inimii, al cărei director executiv este. În
cei 45 de ani de la înfiinţare, amintita organizaţie a contribuit la reducerea
mortalităţii prin boli cardiovasculare din Irlanda, de la 56% la 35%.
Vorbitorul a subliniat rolul guvernului în schimbarea politicilor alimentare,
introducerea unor măsuri eficiente pentru combaterea fumatului, dar şi în
asigurarea condiţiilor pentru exerciţii fizice în şcoli şi comunitate.
Evenimentul a oferit ocazia specialiştilor
din diverse domenii să-şi expună punctele de vedere, confirmând afirmaţia dlui
prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele FRI, care a asemănat FNPC cu o „frăţie a
inimii“, ce reuneşte medici de familie, cardiologi, internişti, pneumologi,
diabetologi, nefrologi, neurologi, oncologi. Dl prof. dr. Miron Bogdan, preşedintele
Comisiei consultative de pneumologie a MS, a amintit faptul că, în lista
factorilor de risc cardiovasculari, fumatul este situat pe locul al doilea (după
hipertensiunea arterială, dar înaintea diabetului zaharat, dislipidemiilor sau
stresului), ceea ce reclamă politici coerente şi puternice de combatere a
consumului de tutun, cu atât mai mult cu cât riscul evenimentelor acute
cardiovasculare scade cu 50% la un an de la renunţarea la fumat. În acest sens,
dsa a arătat că, potrivit anchetelor epidemiologice, între 2004 şi 2011, numărul
fumătorilor adulţi a scăzut de la 36% la 22%, lucru obţinut în principal prin
creşterea preţului pachetelor de ţigări. Profesorul Bogdan a mai făcut referire
la necesitatea de a realiza profilaxia secundară şi de a proteja populaţia de
fumatul pasiv, pledând pentru interzicerea totală a fumatului în locurile
publice.
Dl prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul
general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în
Domeniul Sanitar, a atras atenţia asupra faptului că România se află pe primul
loc în Europa în privinţa mortalităţii evitabile, din care jumătate este cauzată
de bolile cardiovasculare. Reducerea acestora necesită, pe lângă intervenţia
medicală, şi politici publice pe termen mediu şi lung. Dl conf. dr. Ioan Coman,
preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, a afirmat că boala
cardiovasculară poate fi controlată nu doar prin educarea cardiologilor, ci şi
prin implicarea factorilor politici, a celor mediatici şi a asociaţiilor de
pacienţi, opinând că un milion de pacienţi cardiovasculari pot face un lobby
mai eficient decât 1.000 de cardiologi. Dl prof. dr. Ion Bruckner, preşedintele
Societăţii Române de Medicină Internă, a subliniat rolul medicilor de familie şi
din alte specialităţi în informarea corectă a pacienţilor cu privire la prevenţie
şi tratament, apreciind această activitate ca nesatisfăcătoare.
În fine, dl dr. Şerban Negru, preşedintele
Asociaţiei OncoHelp, a amintit faptul că unii factori de risc majori ai
cancerelor şi ai bolilor cardiovasculare – fumatul, alimentaţia hiperlipidică
asociată cu obezitatea şi sedentarismul – sunt superpozabili. În consecinţă,
unele cancere şi bolile cardiovasculare ar putea fi combătute şi printr-un stil
de viaţă sănătos.
