În Capitală, între 13 şi 16 aprilie a.c., au avut loc lucrările celui
de-al XII-lea Simpozion al Secţiunii Române IASGO (International Association of Surgeons, Gastroenterologists and Oncologists),
preşedintele manifestării fiind dl prof. dr. Irinel Popescu. În cadrul
acestei reuniuni, al cărei partener media principal a fost „Viaţa medicală“, s-au desfăşurat şi al V-lea Simpozion Naţional al ARCHBPTH (Asociaţia Română de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică şi Transplant Hepatic), precum şi al II-lea Congres al EALTS (Euro-Asian Liver Transplantation Society). Un eveniment special l-a constituit
organizarea, la 15 aprilie, de către Fundaţia pentru Transplant şi Societatea Romtransplant, a conferinţei dedicate celei de-a VII-a ediţii a Zilei Naţionale a Transplantului în România. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Semne bune din noua viaţă
Ziua Naţională a Transplantului – 15 aprilie –, ajunsă la a VII-a ediţie, a fost marcată printr-o conferinţă de presă şi festivităţi, organizate, în cadrul Simpozionului Secţiunii Române IASGO, de către Fundaţia pentru Transplant şi Asociaţia Romtransplant. La eveniment au participat dnii prof. dr. Irinel Popescu, prof. dr. Christoph Broelsch, prof. dr. Domenico Forti, dr. Victor Zota, pacienţi transplantaţi. În 2011, această zi a fost dedicată în mod special celor cu transplant hepatic.
Dl prof. dr. Irinel Popescu a rememorat activitatea în acest domeniu în ţara noastră; prima operaţie de TH a fost efectuată la 19 iunie 1997, dar pacientul nu a supravieţuit. Primul succes a fost repurtat în urmă cu exact 11 ani (15 aprilie 2000), persoana transplantată fiind prezentă în sală.
Programul de transplant a crescut constant şi a ajuns să aibă cifre europene, în ceea ce priveşte numărul de pacienţi transplantaţi şi rata de succes a intervenţiilor. Elementul-cheie îl constituie donatorii de organe şi implementarea conceptului de moarte cerebrală nu a fost uşoară. S-a trecut apoi la utilizarea transplantului de la donatori în viaţă, primul caz fiind la 10 octombrie 2000 (de la mamă la fiică). Până în prezent s-au realizat peste 270 de transplantul hepatice, cu supravieţuirea imediată postoperatorie de 91% şi cea globală – 70%. Cele mai recente date arată că din cei transplantaţi, aproape 200 sunt în viaţă. Echipa ce realizează TH este extrem de complexă: echipa operatorie, cea anestezică, clinica de Hepatologie (ce selectează candidaţii), de Gastroenterologie, laboratorul de imunologie, serviciile de Radiologie-Imagistică medicală, clinica de Pediatrie – pentru cazurile de TH la copii; fără efortul colectiv şi capacităţile din Institutul Clinic Fundeni nu ar fi fost posibile asemenea rezultate.
Un progres considerabil a fost marcat de înfiinţarea, în 2005, a Agenţiei Naţionale pentru Transplant (ANT). Dl prof. dr. Irinel Popescu a subliniat contribuţia decisivă în construcţia programului de transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni a celor doi specialişti străini, cu care a colaborat: prof. dr. Domenico Forti – la primele operaţii de TH de la donator decedat, şi prof. dr. Christoph Broelsch – la primele operaţii de transplant de la donatori în viaţă. În semn de preţuire le-au fost decernate diplome de onoare. O astfel de diplomă a primit şi Clinica ATI de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, pentru merite deosebite aduse la dezvoltarea sistemului naţional de transplant.
Dl dr. Victor Zota, preşedintele Fundaţiei pentru Transplant, a subliniat că, după 2005, numărul procedurilor de transplant efectuate în ţara noastră a înregistrat anual o creştere progresivă de 30%. În 2010 s-au efectuat aproximativ 500 de transplanturi de organ solid şi celule stem hematopoietice, situând România pe o poziţie onorabilă în statisticile de specialitate din Europa. Şi numărul centrelor implicate în această activitate a crescut, celor cu tradiţie – Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Timişoara – adăugându-li-se Oradea, Sibiu, Craiova, Braşov. În continuare, au fost acordate diplome de onoare „pentru curajul cu care au trecut prin această experienţă“ unor pacienţi cu transplant hepatic, renal, pulmonar. Dna dr. Crina Ştefănescu a prezentat activitatea Asociaţiei Transplantaţilor de Ficat Livertrans, în calitate de preşedintă a acesteia, iar dl Liviu Bîrlea a vorbit în numele membrilor Asociaţiei Române de Transplant Pulmonar. A fost subliniată schimbarea esenţială pe care a constituit-o transplantul în viaţa celor care au trecut prin această experienţă, dovada fiind istoriile celor prezenţi în sală. Dintr-un film, a zâmbit privitorilor cea mai mică pacientă, în vârstă de un an, ce a beneficiat de transplant de ficat (donatorul a fost tatăl) pentru glicogenoză hepatică. O nouă viaţă poate începe la orice vârstă…
Dl prof. dr. Irinel Popescu a mai declarat că este de dorit ca toate tipurile de transplant să fie disponibile şi la noi şi ca numărul acestora să crească. Acest lucru depinde şi de finanţare, dar, mai mult, depinde de numărul de donatori. În România, atitudinea generală a populaţiei faţă de donarea de organe este una din cele mai favorabile, rata de consimţământ a familiilor de la noi este peste media europeană. Ceea ce face ca numărul de donatori să rămână mic este situaţia sistemului sanitar: uneori, în serviciile de TI, din cauza finanţării precare, nu există tot ceea ce e necesar pentru declararea morţii cerebrale, pentru menţinerea donatorului etc.; alteori, se întâlneşte un deficit de comunicare între spitalele acreditate şi ANT sau apar obstacole de natură subiectivă – medici care nu sunt de acord cu ideea de transplant. În măsura în care ANT va avea putere în teritoriu şi în coordonarea activităţii de transplant, vor fi mai mulţi donatori şi vor putea fi rezolvate mai multe cazuri.
A fost adus un pios omagiu tuturor celor a căror înfrângere s-a transformat în victorie, a căror moarte nu a fost zadarnică, prin faptul că au acordat unor „condamnaţi“ şansa la o nouă viaţă.