Imagistica
prin rezonanță magnetică (IRM) este foarte importantă pentru studiul plăcilor
carotidiene vulnerabile, care stau la baza leziunilor carotidiene. Compararea
rezultatelor în care s-a utilizat IRM 1,5 Tesla și IRM 3 T ne conduce la
obținerea unor imagini superpozabile unei analize histologice. Experiența
laboratoarelor de imagistică permite însă obținerea unor detalii anatomice in
vivo. Această metodologie va fi discutată la conferința națională de stroke
(AVC), care va fi organizată la București, în perioada 12–14 octombrie 2016, cu
participarea unor autori ce utilizează tehnologiile imagistice moderne.
Ateroscleroza
se întâlnește în proporții diferite în accidentele vasculare cerebrale,
infarctele de miocard și în moartea subită cardiacă. În ciuda progreselor
semnificative în tratamentul aterosclerozei, o mare parte din victimele acestei
afecțiuni, care aparent sunt sănătoase, decedează fără a exista simptome
prealabile. Provocarea pentru metodele de screening și de diagnostic o
reprezintă identificarea pacienților cu risc crescut având leziuni susceptibile
să producă tromboză, așa-numitele „plăci vulnerabile“, înainte de apariția
evenimentului. Pentru a personaliza și îmbunătăți strategiile de tratament,
aceste metode de screening și diagnostic trebuie să poată stabili riscul specific
al pacientului de a suferi un eveniment cardiovascular.
„Plăcile
vulnerabile“ sunt plăci aterosclerotice care au o mare probabilitate de a
provoca complicații trombotice, precum infarcte miocardice sau accident
vascular cerebral. Plăcile care au tendința de a progresa rapid sunt, de
asemenea, considerate „vulnerabile“. În afară de stenoză lumenală, structura și
morfologia plăcii reprezintă factori determinanți pentru vulnerabilitatea
plăcii de a produce episoade cardiovasculare. Recent, a fost propusă o clasificare
pentru evaluarea clinică și patologică a plăcilor vulnerabile, care constă în
cinci criterii minore și cinci majore pentru a defini plăcile vulnerabile.
Aceste caracteristici ale plăcilor au fost bazate pe studii ale arterelor
coronariene și au inclus nucleul mare lipidic/necrotic, cu inflamație activă,
placă fisurată, stenoză peste 90%, denudare endotelială cu sau fără agregare
plachetară superficială și depuneri de fibrină, disfuncție endotelială, noduli
calcificați, hemoragie intraplacă, plăci galbene (la angioscopie) și remodelare
spre exterior.
Imagistica
prin rezonanța magnetică (IRM) are un potențial unic de a evidenția
caracteristicile-cheie ale plăcilor vulnerabile. Totodată, IRM este adecvată
pentru acest rol întrucât nu este invazivă, nu utilizează radiații ionizante,
permite vizualizarea lumenului și a peretelui vascular și poate fi repetată
seriat pentru a monitoriza progresia și regresia. În plus, studiile recente IRMin vivo au arătat că IRM permite evaluarea caracteristicilor de compoziție
și morfologice ale plăcilor aterosclerotice. Cu toate acestea, majoritatea
studiilor IRM ale arterelor carotide au fost folosite utilizând echipamente IRM
1,5 T. Dezavantajele studiilor IRM cu echipamente de 1,5 T au constat în timpi
de scanare relativ mari, de până la 45 de minute, și, de asemenea, între 5 și
20% din subiecți au fost excluși din studii din cauza calității insuficiente a
imaginii. În plus, este posibil ca rezoluția spațială de 0,6 x 0,6 mm (0,3 x
0,3 mm2 utilizând tehnici de interpolare) utilizată în mod tipic
pentru studiile IRM 1,5 T să nu poată permită identificarea caracteristicilor
foarte mici ale plăcilor aterosclerotice, precum calota fibroasă.
În
cele ce urmează, sunt trecute în revistă cerințele tehnice și protocoalele IRM
utilizate în prezent în studiile IRM 3 T și potențialul acestora de
identificare a principalelor caracteristici ale plăcilor aterosclerotice
carotidiene vulnerabile. (...)
