Suntem
în plină influenţă a magiei şi fascinaţiei pe care Festivalul Enescu le exercită,
şi pe bună dreptate, asupra noastră. Însă bucuria evenimentelor de răsunet,
consacrate, nu trebuie să ne-o răpească pe aceea de a descoperi şi noutăţile în
peisaj, în materie de cultură. Aceasta este situaţia cu Festivalul Internaţional
de Arte Noi „Inner Sound“, apărut în urmă cu un an, şi care la cea de-a doua
ediţie ne-a oferit timp de o săptămână, la sfârşitul fierbinte de august,
provocări dintre cele mai diferite.
Un
grup de tineri entuziaşti, reuniţi în Asociaţia OPUS, având printre parteneri
Forumul Cultural Austriac şi Institutul Polonez, doresc să creeze la rândul lor
tradiţie şi să ofere o nouă perspectivă de împletire a genurilor artistice,
muzică, arte vizuale, film, dând astfel ocazia unor tineri compozitori,
muzicieni, regizori, fotografi, să apară în faţa publicului şi să se exprime aşa
cum ştiu ei mai bine. Tema festivalului de anul acesta a fost Misterul, inspirată de tradiţia europeană
medievală, creând oportunităţi de reinterpretare şi punere în valoare pentru toţi
cei invitaţi să participe la eveniment, protagonişti şi public deopotrivă.
Programul
a inclus spectacole multimedia şi de pantomimă, ateliere şi concerte de muzică
experimentală, dar şi concerte camerale reunite sub genericul „Întâlniri în spaţiu
şi timp“, majoritatea fiind găzduite în spaţiile puse la dispoziţie de Muzeul
Naţional al Ţăranului Român. Însă debutul manifestării a avut loc la sediul
Fundaţiei Löwendal, cu vernisajul expoziţiei de fotografie „Mistere
contemporane“, care a rămas deschisă pentru public şi în prima săptămână din septembrie.
Astfel, în decorul privilegiat oferit de Casa Löwendal, vechiul şi noul s-au
împletit într-o fericită îngemănare. Printre mobilele, lambriurile şi oglinzile
vechi au poposit, vreme de două săptămâni, imagini ce reprezintă cea mai fidelă
reflectare a vieţii noastre prezente. Atât subiectele alese, cât şi tehnicile
folosite, şi mesajele transmise de acestea, nu ne lasă putinţa unei evadări din
contemporaneitate. Ne oferă însă altceva: posibilitatea de a ne pune imaginaţia
şi creativitatea la treabă, în încercarea de a călători cu fiecare imagine, de
a-i descoperi sau a-i atribui sensuri, tălmăciri, emoţii pe care fiecare autor
le-a căutat, le-a gândit... sau poate nu. Ne străduim în felul acesta să pătrundem
misterul care i-a adus laolaltă pe câţiva artişti consacraţi (invitat special,
fotografa Johanna Si din Austria, alături de conaţionalii noştri Şerban Mestecăneanu,
Cornel Brad, Cristina Irian, Mihai Cucu, Sabina Ulubeanu, Lucian Muntean) şi pe
cei care au câştigat concursul de fotografie organizat special cu această
ocazie.
Uneltele
favorite ale creatorilor de mistere au fost, dintotdeauna, jocul de lumini şi
umbre, întunecimea, izolarea, ambiguitatea, neclaritatea contururilor,
posibilitatea de interpretare multivalentă a formelor. Toate acestea s-au regăsit
în expoziţie, atât în imaginile în alb şi negru, cât şi în cele color. De la
exploziile de culoare la jocul întortocheat al razelor timide de lumină şi al
umbrelor lăsate de acestea, totul este menit să ne stimuleze, să ne
impresioneze, orice doar să nu care cumva să rămânem indiferenţi. Le putem
transmite fără ezitare organizatorilor şi autorilor aflaţi pe simeze că nu este
niciun pericol să se întâmple aşa ceva. Cu siguranţă, fiecare vizitator a părăsit
expoziţia cu gândul la una sau la mai multe fotografii, imaginând sau
rememorând o poveste, încercând o emoţie nouă sau regăsind altele din trecut.
Dovada clară că şi-au îndeplinit misiunea cu care au pornit la drum, aceea de a
satisface nevoia de mister şi de a dezvălui, astăzi, latura ascunsă şi subtilă
a fenomenelor şi sentimentelor, surprinzând digital sau pe film fotografic trăiri
intime provocate de fapte de viaţă, banale sau impresionante. Şi că pot
continua în acelaşi mod.
