În
intervalul 8–10 mai 2014, s-au desfăşurat la Iaşi lucrările celei de a doua ediţii
a Congresului naţional de durere, sub egida Asociaţiei de Algeziologie din
România (AAR) şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi. În
strânsă conexiune cu acest eveniment a avut loc şi „Ziua medicamentului”, ediţia
XXIII. Şi cea de-a XII-a întâlnire româno-israeliană pe tematică de
algeziologie. Coordonarea ştiinţifică a tuturor manifestărilor a aparţinut
prof. dr. Ostin C. Mungiu.
Deoarece
anul 2014 a fost declarat de Asociaţia Internaţională pentru Studiul Durerii
(IASP) ca fiind „anul mondial de luptă împotriva durerii orofaciale“, era
firesc ca sesiunea principală a congresului să fie dedicată acestui tip de
durere. Asta s-a şi întâmplat, cu largul concurs al prof. dr. Norina Forna,
decan al Facultăţii de Medicină Dentară de la UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, care a
mobilizat alături de domnia-sa şi alte valoroase cadre didactice. S-au dezbătut
teme ca: „Durerea în teritoriul câmpului protetic oro-maxilo-facial“, „Durerea
facială în artroza temporomandibulară” (prof. dr. Norina Forna şi colab.),
„Durerea orofacială în stomatologia pediatrică” (prof. dr. Adam Maxim),
„Mecanisme celulare şi moleculare non-neuronale implicate în durerea
orofacială“ (şef lucrări dr. Andrei Neamţu), „Experienţa clinică în
managementul durerii faciale şi dentare” (dr. Malin Calman, Israel), „Manifestări
dureroase oro-faringo-esofagiene în boala de reflux gastro-esofagian“ (prof.
dr. Marin Burlea şi colab.), „Durerea orofacială în angioedem şi alte patologii
imunologice la copil“ (prof. dr. Evelina Moraru şi colab.), „Durerea orofacială
în carcinomul de rinofaringe la copii“ (conf. dr. Ingrith Miron), „Migrena
oftalmoplegică la copil“ (conf. dr. Georgeta Diaconu şi colab.), „Artrita
cronică temporomandibulară la copil“ (şef lucrări dr. Alina Murgu şi colab.).
După cum se poate constata cu uşurinţă din parcurgerea titlurilor, au fost
trecute în revistă diversele aspecte ale durerii orofaciale la adult şi copil,
cu insistenţă asupra necesităţii unui diagnostic precoce şi corect, în vederea
evitării în măsura posibilului, a cronicizării durerii, printr-un tratament
adecvat. Nu au fost neglijate nici situaţiile limită, în care se impune un
tratament analgezic „eroic“, la pacienţii cu tumori orofaciale în stadiul
final, aflaţi în îngrijire paliativă (dr. Liliana Stănciulescu, Hospice „Casa
Speranţei“ Braşov; dr. Vladimir Poroch, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi).
În cadrul ediţiei
a XXIII-a a „Zilei medicamentului“ au avut loc două sesiuni în care au fost
prezentate atât teme generale, ca de exemplu, „Receptorii pentru glutamat şi
rolul lor potenţial în terapia durerii neuropate“ (conf. dr. Robert Ancuceanu
UMF „Carol Davila“ Bucureşti) şi „Abordări fitoterapeutice în durerea morală”
(prof. dr. Monica Hăncianu şi colab. Iaşi), cât şi teme cu aplicabilitate în
terapie, cum a fost „Principii active de origine vegetală utilizate în
tratamentul poliartritei reumatoide“ (conf. dr. Veronica Bild şi asistent
Alexandru Vasincu, Facultatea de Farmacie Iaşi).
Un simpozion-satelit, în care discuţiile
s-au prelungit cu mult peste limitele programate, a fost cel dedicat terapiilor
complementare şi alternative în tratamentul durerii, coordonat de prof. dr.
Cornel Neamţu. După trecerea în revistă a unor metode şi tehnici ştiinţific
argumentate în terapia durerii (kinetoterapia, masajul, aerocrioterapia etc.),
au fost aduse în discuţie şi unele tehnici sau terapii lipsite de suport ştiinţific,
pentru care se face însă o promovare agresivă prin mijloacele media, cu
consecinţe dăunătoare pentru pacient, atât pe plan medical, cât şi financiar.
Tot cu această ocazie s-a discutat şi despre statutul legal al kinetoterapeuţilor,
specialitate în care domneşte o confuzie dăunătoare, cauzată de lipsa unei
legislaţii clare. O lege a kinetoterapeutului zace în Parlament încă din
2006, sub formă de proiect şi nimeni nu pare grăbit să o aducă în discuţie
pentru a fi promulgată. Oare de ce?
În
scopul indentificării de noi „ţinte farmacologice“ care să permită dezvoltarea
de noi analgezice, au fost trecute în revistă progresele recente de cercetare
fundamentală în domeniu. În acest context, au fost urmărite cu mult interes
prelegerile „Rolul canalelor ionice sensibile la protoni în nocicepţie“ (prof.
dr. Şandor Vlaicu, UMF „Iuliu Haţieganu”, Cluj), „Circuite neuroendocrine
implicate în senzaţia de durere“ (conf. dr. Ioana Cristina Amihăesei UMF „Gr.
T. Popa“, Iaşi), „Vitamina D şi durerea“ (dr. Adrian Fiterman, Spitalul Clinic
de Psihiatrie, Iaşi).
Un
simpozion-satelit cu tema „Durerea lombară joasă”, la care şi-a adus contribuţia
un grup de specialişti din Iaşi şi Bucureşti, a fost moderat cu competenţă de
doamna doctor Elena Rezuş, şefa clinicii de reumatologie de la Spitalul de
Recuperare din Iaşi. Din Marea Britanie, a fost prezent dr. Bogdan Grigore,
care efectuează un stagiu postdoctoral la Exeter Medical School, şi care a prezentat
lucrarea cu tema: „Locul terapiei durerii în cadrul politicilor de sănătate“.
Tot în domeniul legislaţiei din domeniu, a
fost prezentată comunicarea „Schimbarea legislaţiei opioide în România – proces
şi implementare“, dr. Dana Mândru, Institutul Regional de Oncologie Iaşi.
Autoarea a prezentat date statistice ilustrând consumul de opiacee în judeţul
Iaşi în 2012 şi a conchis subliniind necesitatea depăşirii de către medici a reţinerii
în a prescrie, de către farmacişti – în a deţine şi de către pacienţi – în a
accepta tratamentul cu analgezice opiacee puternice. Se impun în continuare
eforturi pentru a se implementa la nivel optim prevederile Legii 339/2005, lege
care reglementează prescrierea, deţinerea şi consumul de opiacee în scop
medical. S-a mai cerut şi eliminarea din normele legii a prevederii care cere
ca prescripţia să fie făcută numai de medicul specialist, având în vedere că în
textul legii se stipulează că orice medic cu drept de liberă practică are
posibilitatea de a prescrie opiacee.
Foarte
apreciată a fost şi expunerea doctorului Ilan Eldar (Israel): „Tratamentul
durerii: unde, când şi cum“. Cu claritate şi umor fin, autorul a creionat
tipurile de dureri pe care le poate trata orice medic, ca şi tipurile în care
este nevoie de algeziolog, specialist, format pentru terapia durerilor cronice
rezistente la analgezice uşoare.
În
ziua a doua a manifestărilor a avut loc adunarea generală AAR, prilej cu care
s-au analizat relaţiile cu IASP şi s-a propus organizarea unor grupe de interes
specifice în domeniul algeziologiei (durerea în pediatrie, reumatologie,
oncologie; terapii complementare; analgezice), colective care vor organiza
periodic simpozioane tematice pentru medicii de familie şi pentru medicii
rezidenţi. A fost primită cu entuziasm şi propunerea doamnei profesor Doina
Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină, de a se reorganiza în cadrul facultăţii
un masterat în terapia durerii acute şi cronice.
O sesiune destinată rezidenţilor şi studenţilor
(aceştia din urmă au avut acces liber la toate lucrările congresului) a avut
loc în ultima zi a acestei reuşite manifestări. Trăgând concluziile manifestării,
copreşedintele comitetului de organizare dr. Bogdan Tamba a subliniat apetenţa
pentru nou a participanţilor, exprimându-şi încrederea că şi manifestările
viitoare vor fi abordate cu aceeaşi seriozitate şi acelaşi profesionalism.
