Dr. Andra GHEORGHIȚĂ
luni, 31 octombrie 2016
Dr. Florentina RADU
luni, 31 octombrie 2016
Prof. dr. Gabriela RADULIAN
luni, 31 octombrie 2016
Andra
Gabriela Gheorghiță este medic rezident diabet zaharat,
nutriție și boli metabolice
Florentina
Radu este medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli
metabolice și asistent universitar la UMF „Carol Davila”
București
Gabriela
Radulian este profesor la Disciplina Diabet, Nutriție și Boli
Metabolice din cadrul UMF „Carol Davila” București, medic primar
diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și șefa Secției
Diabet II din Institutul Național de Diabet Zaharat, Nutriție și
Boli Metabolice „N. C. Paulescu” București
Dislipidemia este unul din
principalii factori de risc pentru boala cardiovasculară (BCV),
astfel că prevenția sa – primară, secundară și terțiară –
reprezintă trepte esențiale pentru managementul BCV.
În ceea ce privește prevalența
dislipidemiei, în 2006, studiul multicentric MESA (Multi-Ethnic
Study of Atherosclerosis), ce a înrolat 6.814 de indivizi cu vârste
între 45 și 84 de ani, fără BCV, a evidențiat o prevalență de
29,3% (1). Date recente relevă prevalențe ale dislipidemiei între
37,4 (2) și 65% (3), cu variații în funcție de vârstă, sex,
etnie și regiune geografică. România, conform studiului PREDATORR,
are o prevalență a dislipidemiei de 38,5% (4), dar, în Ghidul
european din 2016 de prevenție a bolilor cardiovasculare în
practica clinică, țara noastră apare cu risc crescut de BCV (5).
În aceste condiții, strategiile
legate de prevenția primară a dislipidemiilor constituie abordări
eficiente de scădere a morbidității, mortalității, precum și a
costurilor legate de patologia cardiovasculară. Optimizarea stilului
de viață reprezintă baza prevenției primare, respectiv dieta
hipolipidică individualizată, desfășurarea unei activități
fizice regulate, controlul ponderal și renunțarea la fumat.
Recomandările în privința
activității fizice sunt de minimum 150 de minute/săptămână de
exercițiu fizic aerob de intensitate moderată (30 de minute de
cinci ori pe săptămână) sau de 75 de minute/săptămână de
exercițiu fizic de intensitate ridicată (15 minute de cinci ori pe
săptămână) sau o combinație între cele două tipuri de
activități (5). Efectele exercițiului fizic asupra parametrilor
lipidici la o activitate ce consumă 1.200–2.000 kcal/săptămână
reprezintă o scădere a valorilor trigliceridelor (TG) cu 4 până
la 37%, a LDL-colesterolului cu până la 7%, respectiv o creștere a
HDLc cu 2 până la 8% (6–8).
Dieta în prevenția primară a
dislipidemiei trebuie să asigure controlul greutății (cu evitarea
câștigului ponderal) și un aport echilibrat de nutrienți, în
limitele necesarului caloric, cu un conținut scăzut de grăsimi
saturate și un aport crescut de cereale integrale, fructe, legume și
pește (5).
Procentul din totalul energetic
zilnic recomandat pentru lipide este de 25–30%, din care aportul de
acizi grași saturați (AGS) nu trebuie să depășească 7%, restul
proporției de lipide trebuie asigurat de acizi grași mono- (MUFA)
și polinesaturați (PUFA) (9). Acizii grași mononesaturați, ce se
găsesc în uleiul de măsline, uleiul de avocado, uleiul din alune,
au efect de reducere a nivelurilor de LDLc și trigliceride (10). În
ceea ce privește aportul acizilor grași polinesaturați, s-a
observat că acizii omega-3 (din pește, nuci, soia) au acțiune
hipocolesterolemiantă mai importantă decât acizii omega-6 (din
uleiul de floarea soarelui). Administrarea de acizi omega-3 în doză
de 2 g/zi a determinat o scădere a valorilor plasmatice ale TG cu
26%, iar în cazul utilizării a 4 g/zi, s-a obținut o diminuare cu
31% (11).
Carbohidrații
reprezintă aproximativ 50–60% din necesarul caloric zilnic, având
drept surse alimentare principale cerealele integrale, fructele și
legumele. În ceea ce privește existența unor diete cu un aport
scăzut de glucide, studiile au evidențiat că acestea au un rol
important în scăderea ponderală, precum și în menținerea
efectelor benefice ale exercițiilor fizice susținute asupra
metabolismului lipidic (12). Alte cercetări științifice au arătat
că aportul crescut de carbohidrați se asociază cu un nivel mai
scăzut de HDLc și ridicat de LDLc (13).
Un rol important în intervenția
nutrițională îl au și fibrele alimentare – efectele
acestora asupra fracțiilor lipidice variază în funcție de
proveniența fibrelor: 0–18% în cazul fibrelor din ovăz, 3–17%
pentru psyllium, respectiv 5–16% pentru pectine (14).
S-a observat totodată că unele
proteine, cum sunt izoflavonele conținute în soia, au un rol
pozitiv asupra lipoproteinelor plasmatice (15).
Policosanolii și polifenolii,
regăsiți într-o multitudine de plante, fructe, legume, au fost
menționați pentru efectele benefice asupra profilului lipidic;
policosanolii scad LDLc cu 25% și cresc HDLc cu 10%, iar polifenolii
reduc LDLc și TG cu 30%, respectiv 40% (16).
Efectele
hipocolesterolemiante ale fitosterolilor din uleiurile vegetale au
fost confirmate de numeroase studii; astfel, consumul a 1–3 g
fitosteroli/zi determină o scădere a LDLc de 5–15%, însă fără
efect asupra HDLc și asupra trigliceridelor (16).
Alicina este o substanță chimică
din usturoi ce reduce sinteza și absorbția intestinală a
colesterolului, studiile clinice evidențiind o reducere a
colesterolului total între 9 și 16% (16).
Consumul de agrișe aduce un aport
important de berberină, substanță ce crește numărul de receptori
LDL la suprafața hepatocitului, conducând la o scădere a
colesterolului cu 29%, a trigliceridelor cu 35% și a LDLc cu 25%
(16).
O metaanaliză publicată în 2015 a
arătat că aportul suplimentar de zinc la indivizi sănătoși a
determinat o scădere semnificativă statistic a colesterolului
total, a LDLc și a trigliceridelor (17). Și aportul de seleniu din
dietă are efecte hipolipemiante, acesta diminuează nivelul
plasmatic al colesterolului total și crește nivelul HDLc (18).
În concluzie, dieta are un rol
fundamental în prevenția primară a dislipidemiilor, luând în
considerare efectele normolipemiante pe care această abordare
nutrițională le aduce. Nutriția reprezintă o formă practică de
prevenție care poate fi aplicată tuturor indivizilor, fiind
adresată mai ales celor cu risc crescut de dislipidemie, respectiv
boală cardiovasculară.
Articolul continuă după recomandări
Bibliografie
1. Goff DC Jr et al. Dyslipidemia prevalence, treatment, and control in the Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA): gender, ethnicity, and coronary artery calcium. Circulation. 2006 Feb 7;113(5):647-56
2. Qi L et al. Prevalence and Risk Factors Associated with Dyslipidemia in Chongqing, China. Int J Environ Res Public Health. 2015 Oct 26;12(10):13455-65
3. Rodriguez CJ et al. Dyslipidemia patterns among Hispanics/Latinos of diverse background in the United States. Am J Med. 2014 Dec;127(12):1186-94.e1
4. Popa S et al. Prevalence of overweight/obesity, abdominal obesity and metabolic syndrome and atypical cardiometabolic phenotypes in the adult Romanian population: PREDATORR study. J Endocrinol Invest. 2016 Sep;39(9):1045-53
5. Piepoli MF et al. 2016 European Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice: The Sixth Joint Task Force of the European Society of Cardiology and Other Societies on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice (constituted by representatives of 10 societies and by invited experts)Developed with the special contribution of the European Association for Cardiovascular Prevention & Rehabilitation (EACPR). Eur Heart J. 2016 Aug 1;37(29):2315-81
6. Durstine JL et al. Blood lipid and lipoprotein adaptations to exercise: a quantitative analysis. Sports Med. 2001;31(15):1033-62
7. Kelley GA et al. Aerobic exercise and lipids and lipoproteins in patients with cardiovascular disease: a meta-analysis of randomized controlled trials. J Cardiopulm Rehabil. 2006 May-Jun;26(3):131-9
8. Kelley GA, Kelley KS. Effects of aerobic exercise on lipids and lipoproteins in adults with type 2 diabetes: a meta-analysis of randomized-controlled trials. Public Health. 2007 Sep;121(9):643-55
9. Bays HE et al. National Lipid Association Annual Summary of Clinical Lipidology 2016. J Clin Lipidol. 2016 Jan-Feb;10(1 Suppl):S1-43
10. National Institutes of Health. Third report of the National Cholesterol Education Progran Expert Panel on Detection, Evaluation and Treatement of High Blood Cholesterol in Adults (ATPIII). NIH Publication 01-3670
11. Roth EM. ω-3 carboxylic acids for hypertriglyceridemia. Expert Opin Pharmacother. 2015 Jan;16(1):123-33
12. Kaviani M et al. The effect of consuming low- versus high-glycemic index meals after exercise on postprandial blood lipid response following a next-day high-fat meal. Nutr Diabetes. 2016 Jul 4;6(7):e216
13. Ma Y et al. Association between carbohydrate intake and serum lipids. J Am Coll Nutr. 2006 Apr;25(2):155-63
14. Houston MC et al. Nonpharmacologic treatment of dyslipidemia. Prog Cardiovasc Dis. 2009 Sep-Oct;52(2):61-94
15. Radulian G et al. Terapia medicală nutrițională în dislipidemii. Managementul nutrițional în diabetul zaharat, bolile metabolice și alte patologii. Vol. 1. Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2016
16. Barbagallo CM et al. Role of nutraceuticals in hypolipidemic therapy. Front Cardiovasc Med. 2015 May 11;2:22
17. Ranasinghe P et al. Effects of Zinc supplementation on serum lipids: a systematic review and meta-analysis. Nutr Metab (Lond). 2015 Aug 4;12:26
18. Chen C et al. The association between selenium and lipid levels: a longitudinal study in rural elderly Chinese. Arch Gerontol Geriatr. 2015 Jan-Feb;60(1):147-52
1. Goff DC Jr et al. Dyslipidemia prevalence, treatment, and control in the Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA): gender, ethnicity, and coronary artery calcium. Circulation. 2006 Feb 7;113(5):647-56
2. Qi L et al. Prevalence and Risk Factors Associated with Dyslipidemia in Chongqing, China. Int J Environ Res Public Health. 2015 Oct 26;12(10):13455-65
3. Rodriguez CJ et al. Dyslipidemia patterns among Hispanics/Latinos of diverse background in the United States. Am J Med. 2014 Dec;127(12):1186-94.e1
4. Popa S et al. Prevalence of overweight/obesity, abdominal obesity and metabolic syndrome and atypical cardiometabolic phenotypes in the adult Romanian population: PREDATORR study. J Endocrinol Invest. 2016 Sep;39(9):1045-53
5. Piepoli MF et al. 2016 European Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice: The Sixth Joint Task Force of the European Society of Cardiology and Other Societies on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice (constituted by representatives of 10 societies and by invited experts)Developed with the special contribution of the European Association for Cardiovascular Prevention & Rehabilitation (EACPR). Eur Heart J. 2016 Aug 1;37(29):2315-81
6. Durstine JL et al. Blood lipid and lipoprotein adaptations to exercise: a quantitative analysis. Sports Med. 2001;31(15):1033-62
7. Kelley GA et al. Aerobic exercise and lipids and lipoproteins in patients with cardiovascular disease: a meta-analysis of randomized controlled trials. J Cardiopulm Rehabil. 2006 May-Jun;26(3):131-9
8. Kelley GA, Kelley KS. Effects of aerobic exercise on lipids and lipoproteins in adults with type 2 diabetes: a meta-analysis of randomized-controlled trials. Public Health. 2007 Sep;121(9):643-55
9. Bays HE et al. National Lipid Association Annual Summary of Clinical Lipidology 2016. J Clin Lipidol. 2016 Jan-Feb;10(1 Suppl):S1-43
10. National Institutes of Health. Third report of the National Cholesterol Education Progran Expert Panel on Detection, Evaluation and Treatement of High Blood Cholesterol in Adults (ATPIII). NIH Publication 01-3670
11. Roth EM. ω-3 carboxylic acids for hypertriglyceridemia. Expert Opin Pharmacother. 2015 Jan;16(1):123-33
12. Kaviani M et al. The effect of consuming low- versus high-glycemic index meals after exercise on postprandial blood lipid response following a next-day high-fat meal. Nutr Diabetes. 2016 Jul 4;6(7):e216
13. Ma Y et al. Association between carbohydrate intake and serum lipids. J Am Coll Nutr. 2006 Apr;25(2):155-63
14. Houston MC et al. Nonpharmacologic treatment of dyslipidemia. Prog Cardiovasc Dis. 2009 Sep-Oct;52(2):61-94
15. Radulian G et al. Terapia medicală nutrițională în dislipidemii. Managementul nutrițional în diabetul zaharat, bolile metabolice și alte patologii. Vol. 1. Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2016
16. Barbagallo CM et al. Role of nutraceuticals in hypolipidemic therapy. Front Cardiovasc Med. 2015 May 11;2:22
17. Ranasinghe P et al. Effects of Zinc supplementation on serum lipids: a systematic review and meta-analysis. Nutr Metab (Lond). 2015 Aug 4;12:26
18. Chen C et al. The association between selenium and lipid levels: a longitudinal study in rural elderly Chinese. Arch Gerontol Geriatr. 2015 Jan-Feb;60(1):147-52
