E imperios pentru medic să stabilească dacă o modificare cutanată apărută la gravidă este urmarea unei afecţiuni dermatologice preexistente, a unei afecţiuni noi care a debutat în perioada sarcinii sau este o modificare fiziologică.
În contextul modificărilor hormonale și al răspunsului imun cauzat de sarcină, s-a observat o exacerbare a leziunilor cutanate (1). O varietate de afecţiuni ale pielii sunt afectate de sarcină, în principal fie ca urmare a întreruperii de către pacientă a administrării medicamentelor, fie din cauza modificărilor imunologice care apar ca urmare a sarcinii. Adică răspunsul TH2, care este crescut în timpul gestaţiei, și răspunsul TH1, care este ridicat în perioada postpartum (2).
Menţionăm cele mai importante modificări raportate în literatura de specialitate:
a. Exacerbarea candidozei și a infecţiei cu herpes simplex, cu localizare exclusiv genitală. Vaginita cu Candida este mai frecventă în timpul sarcinii și până la 50% dintre nou-născuţii din mame infectate sunt pozitivi pentru Candida sau pot prezenta afte bucale.
b. Exacerbarea papulozei bowenoide; vegetaţiile veneriene își măresc dimensiunile.
c. Agravarea lupusului eritematos sistemic (la pacientele care asociază afectare renală) și a porfiriei cutanate tardive (1).
d. Prognosticul melanomului este rezervat/mai sever în cazul gravidelor.
e. Incidenţa crescută a invaziei neurofibromului în peretele vascular.
f. Acneea, sarcoidoza și psoriazisul (cu excepţia subtipului clinic pustulos) se pot ameliora. Acest lucru poate fi atribuit nivelurilor ridicate de interleukină-10 în timpul sarcinii (3).
g. Artropatia psoriazică se agravează în timpul sarcinii, iar 30% până la 45% dintre femei au avut debut de artrită psoriazică postpartum (3).
h. Lupusul eritematos sistemic fără afectare renală stagnează sau chiar se ameliorează în timpul gestaţiei.
i. Dermatita de contact alergică, boala Fox-Fordyce și hidradenita supurativă se pot îmbunătăţi în timpul sarcinii datorită reducerii funcţiei glandelor apocrine (3).
Dermatozele din sarcină au în comun cel puţin trei criterii: apariţia pe parcursul sarcinii, dispariţia leziunilor în perioada postpartum și recidiva la o nouă sarcină (1). Erupţia polimorfă de sarcină este o afecţiune inflamatorie intens pruriginoasă, benignă, autolimitată, care afectează de obicei femeile însărcinate în ultimele săptămâni de sarcină (36-39 de săptămâni) sau imediat postpartum. Incidenţa sa este de aproximativ 1:240 de sarcini și este asociată cu creșterea excesivă în greutate a mamei și cu sarcinile multiple (4,5). În Europa se utilizează termenul de „erupţie polimorfă de sarcină”, însă în SUA se preferă acronimul PUPPP (Pruritic Urticarial Papules and Plaques of Pregnancy).
Afecţiunea mai este cunoscută și sub denumirea de eritem toxic de sarcină, rash toxic de sarcină sau prurigo tardiv de sarcină (1). Etiopatogenia rămâne încă neelucidată, dar rolul primordial este atribuit distensiei abdominale excesive. Această teorie este susţinută și de faptul că erupţia polimorfă apare frecvent la gravidele care iau considerabil în greutate pe parcursul sarcinii, cu striae gravidarum, la care se asociază o sarcină cu făt mare sau chiar una gemelară (1).
Erupţia polimorfă de sarcină debutează la nivelul abdomenului, în interiorul vergeturilor, fiind constituită din papule eritematoase care confluează în plăci urticaria-like. Erupţia se extinde cu ușurinţă la nivelul coapselor, putând să apară și leziuni de tip papulovezicule policiclice, în „semn de tras la ţintă” (1,6). Toracele și faţa sunt întotdeauna respectate.
Tratamentul constă în administrarea sistemică de antihistaminice sau dermatocorticoizi; în caz de eșec terapeutic se poate recurge la corticoterapie în doze mici și pentru o scurtă perioadă de timp. Prognosticul este favorabil atât pentru mamă, cât și pentru făt, această afecţiune având un risc scăzut de a reapărea la sarcinile ulterioare (sub 7%) (1).
Pemfigoidul gestaţional sau herpes gestationis este o afecţiune veziculo-buloasă autoimună, intens pruriginoasă, care are caracteristici clinice, anatomopatologice și patogenice asemănătoare cu pemfigoidul bulos. Afecţiunea este rară și apare în aproximativ una din 50.000 de sarcini, la sfârșitul celui de al doilea trimestru (7). S-a sugerat că boala ar putea fi declanșată de un antigen placentar care provoacă o reacţie încrucișată cu antigenele pielii. Aceasta explică debutul bolii în regiunea periombilicală, cu extindere la nivelul extremităţilor (palme și plante) (8).
Clinic se manifestă prin prezenţa unei perioade prodromale (cu durata între 48 de ore și șapte zile), caracterizată prin alterarea stării generale (febră, vărsături, cefalee, frisoane). Iniţial apar plăci urticariene, eritemato-edematoase, imprecis delimitate, pe suprafaţa cărora se dezvoltă vezicule și bule în tensiune. În acest moment, starea generală a gravidei este în general bună (9).
Histopatologic se caracterizează prin prezenţa veziculelor subepidermice, iar imunopatologic, prin depunerea în bandă la nivelul membranei bazale a fracţiei C3 a Complementului (7). În peste jumătate dintre cazuri s-a remarcat o exacerbare a leziunilor cutanate postpartum, simptomatologie care se remite în aproximativ două-trei luni. Pemfigoidul gestaţional a fost asociat cu nașteri premature și nou-născuţi cu greutate mică pentru vârsta gestaţională.
Dintre aceștia, 5% vor dezvolta o erupţie cutanată urticariană sau buloasă, produsă de imunoglobuline transmise transplacentar. Prin urmare, se recomandă supravegherea prenatală (7).
În formele ușoare de boală se recurge la dermatocorticoizi cu potenţă înaltă și la antihistaminice administrate sistemic. În cazul în care leziunile cutanate nu pot fi controlate, se recurge la corticoizi sistemici pentru o perioadă scurtă de timp (1).
Prurigo gravidarum este o dermatoză intens pruriginoasă care apare frecvent în al treilea trimestru de sarcină, incidenţa ei fiind destul de scăzută. Patogenia afecţiunii este controversată, însă are la bază o tulburare hepatobiliară mediată hormonal (9). Clinic se manifestă prin instalarea unui prurit puternic, ce dă naștere unor excoriaţii post-grataj inevitabile, localizate în mod caracteristic la nivelul suprafeţelor de extensie ale membrelor, abdomenului și spatelui (7).
În cadrul investigaţiilor paraclinice se pot decela modificări ale probelor hepatice. Tratamentul este pur simptomatic. Prurigo gravidarium se remite în câteva zile până la săptămâni postpartum, însă trebuie avută în vedere tendinţa la recidivă la sarcinile următoare.
Foliculita pruriginoasă de sarcină reprezintă o dermatoză papuloasă care poate să apară în a doua parte a perioadei de sarcină. Se manifestă prin persistenţa unor papule eritematoase, centrate pe firul de păr, însoţite de excoriaţii din cauza pruritului intens (1).
Bibliografie
1. Pătrașcu V. Boli dermatologice și infecții sexual-transmisibile. 3rd ed. Sitech, Craiova, 2015
2. Sumit Kar, Ajay Krishnan, Poonam Varma Shivkumar, Pregnancy and Skin, PubMed Center, 2012 Jun; 62(3): 268–275
3. Rita V. Vora, Rajat Gupta, Malay J. Mehta, Arvind H. Chaudhari, Abhishek P. Pilani, and Nidhi Patel, Pregnancy and Skin, PubMed Center, 2014 Oct-Dec; 3(4): 318–324
4. Vjosa A. Zejnullahu, Valon A. Zejnullahu, Polymorphic eruption of pregnancy, Dermatology Report, 2023; volume 15:9546
5. 16. Christina M. Ambros-Rudolph, Dermatoses of Pregnancy - Clues to Diagnosis, Fetal Risk and Therapy, Annals of Dermatology, 2011 Aug; 23(3): 265–275
6. 17. Frank F. Zhou, Kyle Cheng, Emily C. Boozalis, Gregory A. Gates, Polymorphic eruption of pregnancy associated with bullae formation, Journal of the American Academy of Dermatology, December 2023, Volume 42
7. 18. Silonie Sachdeva, THE DERMATOSES OF PREGNANCY, Indian Journal of Detmatology, 2008; 53(3): 103–105
8. 19. Justyna Ceryn , Aleksandra Siekierko, Małgorzata Skibińska, Nejib Doss, Joanna Narbutt, Aleksandra Lesiak, Pemphigoid Gestationis – Case Report and Review of Literature, Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, 2021:14 665–670
9. 20. Christine Sävervall, Freja Lærke Sand,Simon Francis Thomsen, Dermatological Diseases Associated with Pregnancy: Pemphigoid Gestationis, Polymorphic Eruption of Pregnancy, Intrahepatic Cholestasis of Pregnancy, and Atopic Eruption of Pregnancy, Dermatology Research and Practice Volume 2015
Material preluat din volumul „Noi orizonturi în dermatologia mileniului III”, editat de Viaţa Medicală.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
