Conferința
națională „Nutriția – medicina viitorului”, care a avut loc la
Cluj-Napoca la 23 și 24 noiembrie a reprezentat cadrul ideal pentru lansarea
cărții Genetica, nutriția personalizată și medicina de precizie de Maria Vrânceanu, o lucrare ce a trezit un interes legitim încă de la
prezentarea sa în ședința de plen.
Biolog,
nutriționist cu specializarea nutrigenetică, cercetător și cadru didactic,
Maria Vrânceanu pornește demersul științific de la cercetările în domeniul
nutriției, „care au adus, încă de timpuriu, avantaje societății umane”. Să nu
uităm că Hipocrate, chiar la vremea sa, înțelesese că același aliment poate fi
benefic pentru o persoană și o adevărată otravă pentru altcineva. Celebra sa
frază „alimentul să-ți devină medicament” este astăzi mai valabilă ca oricând.
Lucrarea
are nouă capitole, în toate regăsindu-se „integrarea biologiei, geneticii și
sănătății”, trinom ce a deschis calea aplicării tehnologiilor genomice în
nutriție. Cartea interesează prin tematica legată de genomul uman (cromozomul,
structura ADN primară și secundară, acizii ribonucleici, gena, genotipul,
fenotipul, boala), pentru noțiunile de nutrigenetică, nutrigenomică,
epigenetică (epigenetica și nutriția, nutriția în sarcină, epigenetica și
îmbrătrânirea), genetica clinică și medicală (legătura cu bolile neurologice,
cardiovasculare, cu frumusețea și performanța sportivă), genetica
intoleranțelor alimentare (genetica intoleranței la glucoză și lactoză,
intoleranța la histamină, farmacogenetica, genetica detoxifierii), legătura
dintre greutatea corporală și genetică (etiologia obezității, gena FTO, genele
LEP și LEPR, gustul și obezitatea, adicțiile alimentare), crononutriție
(genele orologiu și crononutriția, bioritmuri, orologiul biologic și
cronodisrupția). Autoarea scrie și despre testul genetic GenoMaV, medicina de
precizie și, nu în ultimul rând, despre nutrigenomică în bucătărie, capitolul
din urmă oferind idei de rețete sănătoase și gustoase.
Fiecare
capitol în parte merită citit cu atenție. Mă opresc asupra capitolului 8,
testul genetic GenoMaV Full Nutrition, care cuprinde un panel cu gene corelate
cu obezitatea, diabetul, inflamația, metabolismul lipidelor și dislipidemiilor,
metabolismul vitaminelor B și homocisteina, detoxifierea și stresul oxidativ,
sănătatea osoasă sau predispoziția la carență de vitamină D. La fel de
interesant este și capitolul dedicat crononutriției – studiul efectului
nutriției asupra proceselor metabolice și fiziologice raportat la orele de
alimentație și în relație directă cu ritmul circadian. Genetica frumuseții este
un alt segment care trezește interes și ajunge să menționez faptul că pune în
discuție îmbătrânirea pielii, îmbătrânirea cronologică și fotoîmbătrânirea. În
fine, genetica și performanța sportivă evidențiază legătura dintre fiziologie,
biochimie și genetică în sfera activităților și exercițiilor fizice, insistând
în special asupra efectului eredității asupra diferitelor segmente ale
performanțelor sportive în diferite ramuri de sport. Concluzia este că „un
campion este rezultatul geneticii combinat cu multe antrenamente”.
„Nutrigenomica
oferă oportunități extraordinare sectorului biomedical, împingând cercetarea
într-o direcție cu totul nouă. Putem să folosim alimentele și componentele
acestora pentru a descătușa potențialul genetic uman, creșterea performanțelor
și reducerea riscului de boli cronice. Nutrigenomica este puntea de legătură
între variabilitatea geneticii individuale și răspunsul la alimentele
bioactive”, declară autoarea în introducerea lucrării.
Ne
aflăm deci în fața unui ghid util pentru specialiștii din sfera geneticii sau a
genomicii, indiferent de vârstă sau preocupări.
Maria Vrânceanu – Genetica, nutriția
personalizată și medicina de precizie. Editura Tracus Arte, București, 2017