Numărul
din martie 2013 al revistei Maramureşul medical ne întâmpină
optimist, cu un cireş înflorit pe copertă, chiar dacă anul acesta primăvara s-a
lăsat îndelung aşteptată. Aflăm, din articolul semnat de dr. Dorin Triff şi
ing. Dorel Pătraşca, despre particularităţi ale stresului ocupaţional în mediul
spitalicesc. Iată câteva concluzii ce se desprind din sondajul pe un eşantion
de tip cluster, dintr-un spital de boli cronice cu
specific de psihiatrie şi
medicină internă şi un spital municipal: extenuarea emoţională se asociază cu
stresul lucrătorilor privind sprijinul din partea superiorilor, responsabilitatea
crescută specifică postului, incertitudinea privind viitorul acestuia;
imposibilitatea sau dificultatea dezvoltării în plan profesional, sarcinile
de muncă repetitive şi monotone, sau crescute, riscurile de îmbolnăvire
profesională şi programul de lucru inflexibil, fără o legătură semnificativă
cu gradul de participare la luarea deciziilor privind locul de muncă sau relaţiile
de muncă cu ceilalţi angajaţi; la femei, o sursă de stres semnificativ mai
importantă decât la bărbaţi e reprezentată de gradul de participare la luarea
deciziilor privind locul de muncă.
Afaziile
corticale în cadrul AVC ischemice şi hemoragice sunt aduse în discuţie de dr.
Rodica Loloş, prof. dr. Ştefania Kory Calomfirescu şi dr. Melania Kory-Mercea.
Cele mai frecvente forme de afazie corticală, în ordinea constatării lor, sunt:
mixtă (globală), transcorticală motorie şi receptivă, de tip Broca, de tip
Wernicke, de conducţie şi de tip motor, însoţită de apraxie facio-buco-linguală
şi afazia încrucişată. În stabilirea unei forme de afazie, elementele
semiologice iniţiale, precum şi cele restante sunt de o mare valoare pentru
precizarea metodelor de logopedie, la orice pacient.
Prof.
dr. Dorin Iosif Bardac abordează aspecte ale patologiei profesionale
bucodentare – lizereul gingival, stomatite, parodontopatia, afecţiuni ale
glandelor salivare, subliniind specificitatea activităţii medicului stomatolog
într-o întreprindere.
Cronoapiterapia
este o perspectivă promiţătoare, în opinia prof. dr. Dana Baran; aceasta afirmă
că mierea de albine, lăptişorul de matcă, polenul şi propolisul au dovedit
efecte antioxidante, antiinflamatoare şi antiinfecţioase, cicatrizante,
revigorante, dar şi sedative. Cronoapiterapia, raportată la ritmurile
circadiene ale sistemelor redox endogene, ar putea exercita un impact mai
intens şi selectiv, cu reacţii adverse mai reduse. Resincronizând bioritmurile
perturbate, apiterapia pare să fie un eficient cronobiotic ori cronizator.