Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Arta plastică și medicina

Viața Medicală
Demostene ȘOFRON vineri, 17 august 2018
Apărută la editura Pro Cultura, lucrarea Umanismul în medicină și artă reprezintă reîntâlnirea cu scrisul unuia dintre apreciații universitari clujeni, prof. dr. Ioan Zăgreanu, om de o vastă cultură generală și de specialitate.
În demersul său eseistic, magistrul pornește de la premisa potrivit căreia „cultura este aceea care conduce medicul spre observarea atentă a vieții, a fenomenelor sociale, spre informare în cele mai variate domenii, făcând din vindecarea unui om un act de cultură”.
Volumul propune lecturi interesante din domeniile artei plastice (pictură, sculptură, grafică) în relație directă cu umanismul medical. Cartea prilejuiește, de asemenea, reîntâlnirea cu scrisul a doi apreciați scriitori: Ana Blandiana, care semnează prefața, și Romulus Rusan, care a scris postfața.
„Umanismul în medicină și artă” este o ediție de lux în paginile căreia se regăsesc 86 de imagini descrise amănunțit, în mare parte capodopere ale artei plastice. Autorul abordează semnificația ochiului și a maternității în artele plastice. Volumul cuprinde comentarii pertinente asupra anatomiei ochiului, dar și asupra ochiului în lucrările lui van Gogh, Leonardo da Vinci, Tițian, Stefan Luchian, Modigliani, Picasso. Luând ca etalon mama care-și tine pruncul în brațe, profesorul prezintă exemple plastice în lucrările lui da Vinci, Raffaello, Dürer, Tiepolo, Rembrandt, ale sculptorilor Romulus Ladea, Ion Irimescu și Dimitrie Anghel, Tonitza, Corneliu Baba, Hans Holbein cel Tânăr, dar și în compozițiile lui Henry Moore.
În cele 35 de eseuri se regăsesc teme importante, toate în relație directă cu artele plastice. Între acestea se numără pictura și asistenta medicală, amprenta unei boli – angina pectorală, fumătorii, boala profesională a pictorilor , „poliartrita reumatoidală, boală cu evoluție lentă și progresivă ce apare de preferință la adulți, mai rar la copii sau vârstnici, se alătură infarctului miocardic și colagenozelor ca maladie modernă” (exemple sunt pictorii Anselm Feuerbach, Renoir și Ștefan Luchian), femeia hidropică – „hidropizie însemnând reținerea apei în organism în cazuri când inima bolnavă nu mai poate să o pompeze în rinichi, de unde să se elimine”(pentru comentariul său, profesorul Zăgreanu alege gravura lui Jean Baptiste Fosseyeux după Gerard Dou, „Femeia hidropică”).
Alte teme abordate se referă la consumatorii de alcool. „Primele consemnări medicale științifice despre efectul nociv al alcoolului datează din secolul al XVI-lea” (comentarii la lucrări de Velazquez, Matisse, Picasso, Octav Băncilă, Adriaen Brouwer). Potrivit profesorului, „consecințele folosirii exagerate a băuturilor alcoolice depind de durata abuzului, de starea funcțională a ficatului, de felul cum alcoolul se elimină din organism, apoi de o serie de factori secundari: climă, sezon, vârstă, oboseală”. Scena surprinsă de Velázquez „ne ajută să cunoaștem atmosfera de tavernă și slăbiciunea oamenilor de rând pentru băuturile alcoolice”. „Lupta contra alcoolismului cronic ocupă un loc important în strategia națională, regională sau mondială.” „Educația la care pictura modernă se înscrie în mai mică măsură decât luminismul lui Caravaggio sau decât pictura spaniolă sau flamandă din secolul al XVII-lea este mai eficientă decât prescrierea medicamentelor antagoniste, care au și efecte nocive”, mai explică magistrul în eseurile sale.
Un alt subiect abordat în cartea sa este cel al descoperirii unor instrumente medicale de pe vremea dacilor: „Arheologia este grăitoare. Truse cu instrumente chirurgicale, un fel de bisturie, canule şi chiar garouri au fost găsite în săpăturile care cercetează urmele civilizației geto-dacice. De asemenea, numai pe
teritoriul României au fost descoperite 16 calote trepanate, fapt din care se deduce că medicii daci practicau deschiderea cutiei craniene, fie în scop chirurgical pentru evacuarea abceselor sau a hematoamelor cerebrale, fie în scop magic pentru a permite spiritelor rele să fugă din organismul celui apucat”.
„În Europa, câteva secole, actul chirurgical a rămas semioficial în sarcina unor anumiți
bărbieri – chirurgi, practicieni la breaslă, instruiți prin ucenicie, fără studii superioare. Progresele tehnice din secolul XX au adus chirurgiei circulația extracorporală, care permite menținerea oxigenării și a metabolismului mai multe ore, dând astfel posibilitatea practicării unor operații mari pe inimă sau pe plămâni.”
Magistrul pune în discuție și deschiderea primelor școli pentru pregătirea medicilor dentiști, cum este cea înființată la Spitalul Colțea din București, dar și înființarea primei clinici de stomatologie din țară, la Cluj, în 1919. El vorbește, de asemenea, despre tuberculoză (date despre pictorul Ioan Andreescu, pictorul care a suferit de o formă gravă de tuberculoză pulmonară), malarie, ciumă etc.
Demersul științific este bine exemplificat prin cele 86 de imagini, între care se numără „Operația la picior” de Adriaen Brouwer, „Ecorșeu” de Brâncuși, „Oarba” de Nicolae Tonitza, „Lecţia de anatomie a doctorului Nicolaes Tulp” de Rembrandt, „Madona cu Pruncul” de Leonardo da Vinci, „Ambulanță pe front” de Nicolae Grigorescu sau „Doctorul Paul Gachet” de van Gogh. Pentru toate reproducerile apărute există acordul muzeelor de stat sau particulare.
    Volumul este o ediție bilingvă româno-engleză, traducerea Alexandrei Purnichescu ridicând valoarea cărții. 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.