Până acum s-a luat în considerare doar capacitatea pădurilor de a capta și stoca dioxid de carbon (CO2), fără să se știe nimic despre capacitatea lor de a absorbi metanul (CH4). Acest gaz cu efect de seră este responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea globală, fiind al doilea după dioxidul de carbon (CO2).

La studiu a participat și Centrul de Cercetare Ecologică și Aplicații Forestiere (CREAF). Analizele au fost efectuate în păduri din Anglia, Suedia, Panama și Brazilia. 

S-a constat că pădurile tropicale captează cel mai mult metan, urmate de pădurile temperate și apoi de pădurile boreale. Mai exact, pădurile tropicale captează de 10 ori mai mult decât pădurile temperate și de 20 de ori mai mult decât pădurile boreale, a declarat Barba, care a colectat probe în diferite păduri de fag, stejar și pin din Catalonia.

Datele sugerează, de asemenea, că în aceeași pădure există specii care captează mai mult metan decât altele, probabil din cauza diferențelor în proprietățile lemnului, cum ar fi densitatea sau diametrul vaselor conducătoare.

Studiul, publicat în Nature, a arătat că - de la aproximativ un metru deasupra - bacteriile care trăiesc în crustă absorb mult mai mult metan decât este eliberat în atmosferă.

„Concret, potențialul pădurilor de a absorbi metanul ar fi de 24,6-49,9 Tg la scară globală, o cantitate similară cu cea captată de solurile din întreaga lume”, a explicat Josep Barba, cercetător la CREAF și coautor al articolului.

Potrivit oamenilor de știință, această descoperire poate reprezenta o schimbare de paradigmă în planurile de reîmpădurire și conservare a pădurilor. În unele cazuri, „noile păduri” nu sunt foarte eficiente în ceea ce priveşte absorbţia carbonului, deoarece sunt alcătuite din arbori tineri cu o biomasă redusă.