Potrivit raportului OMM, în 2023 concentraţia medie de praf la suprafaţă a fost uşor mai redusă comparativ cu anul 2022, în principal ca urmare a scăderii emisiilor de praf în Africa de Nord, Peninsula Arabică, nordul Indiei, centrul Australiei, platoul iranian şi nord-vestul Chinei.

Cea mai violentă furtună de nisip a fost cea din luna martie 2023, care „a măturat” Mongolia şi nordul Chinei. Această furtună „a condus la o deteriorare spectaculoasă a calităţii aerului”, a subliniat organizaţia.

În fiecare an, aproximativ 2.000 de milioane de tone de praf intră în atmosferă, fapt care deteriorează calitatea aerului. Furtunile de nisip şi de praf au un impact major asupra mediului, economiei şi sănătăţii, se arată în raport.

„Datele ştiinţifice arată că activităţile umane au un impact asupra furtunilor de nisip şi de praf. Spre exemplu, creşterea temperaturilor, seceta şi o mai mare evaporare duc la o scădere a umidităţii solului...Trebuie să fim vigilenţi în faţa degradării continue a mediului şi a schimbărilor climatice, atât în prezent, cât şi în viitor...Asociat cu gestionarea deficitară a terenurilor, acest lucru favorizează mai multe furtuni de nisip şi de praf”, a afirmat şefa OMM, Celeste Saulo, într-un comunicat preluat de Agerpres.

OMM a subliniat, însă, că aportul de praf în oceane are consecinţe pozitive pentru ecosistemele marine. Conform unei analize recente, depozitele de praf saharian din Oceanul Atlantic furnizează fier şi fosfor, care stimulează dezvoltarea fitoplanctonului. Aceste sedimente „aduc beneficii ecosistemului marin în ansamblu”.