Magneziul continuă să preocupe până la
fascinaţie lumea biologilor şi a medicilor, datele care se acumulează sporesc
continuu, impulsionate de ameninţarea speciei umane, dar nu numai, cu spectrul
unei carenţe extinse de magneziu, provocate de spolierea acestui metal din
solurile fertile, în urma irigaţiilor, a ploilor acide şi a utilizării îngrăşămintelor
chimice pe scară largă. La acestea se adaugă modul de preparare a alimentelor,
care reduce, de asemenea, cantitatea de magneziu ingerat, precum şi o serie de
îmbolnăviri care induc pierderi exagerate ale acestui element prin natura lor,
cum este cazul diabetului zaharat, sau prin medicamentele care se administrează
în astfel de afecţiuni, cum sunt diureticele în insuficienţa cardiacă, hipertensiunea
arterială sau combaterea edemelor de orice natură. Întreaga populaţie a intrat
sub incidenţa unei depleţii marginale de magneziu, iar aceasta nu a întârziat să
se reflecte în patologie, unde asistăm la modificarea spectrului îmbolnăvirilor,
dar şi a tabloului clinic al suferinţei de fond şi a complicaţiilor acesteia.
Societatea pentru Dezvoltarea Cercetărilor
privind Magneziul (SDRM, potrivit iniţialelor în limba franceză) publică
prestigioasa revistă Magnesium Research.Paul J. Porr este membru al
conducerii Societăţii Române pentru Cercetarea Magneziului, afiliată SDRM, deci
persoana cea mai autorizată să prezinte un material de actualitate. În
literatura română, au fost publicate lucrări destul de ample cu acest subiect,
de subsemnatul (1994), N. Miu şi G. Drăgotoiu (2000), M. Nechifor şi P. J. Porr
(2003). Cartea IMPORTANŢA MAGNEZIULUI ÎN
PATOLOGIA UMANĂ, recent publicată de P. J. Porr, are meritul unei
remarcabile conciziuni a prezentării unei probleme cu multiple ramificaţii şi
conexiuni. Este o lucrare destinată practicienilor de toate specialităţile, de
la neonatologie-pediatrie la geriatrie, ca specialităţi de largă respiraţie,
specialităţi cu profil de organ/sistem, cum sunt neurologia şi cardiologia.
Beneficiarii sunt însă mai cu seamă medicii de familie, cei care practică
medicina generală, holistică şi armonizatoare.
Structura cărţii
sistematizează diversitatea de probleme, pornind de la importanţa magneziului
în biologie, cu distribuţia în organism, rolul său metabolic, ciclul de absorbţie,
utilizare, eliminare, urmat de abordarea deficitului de magneziu, cu multiplele
sale faţete, insistându-se asupra profilaxiei şi tratamentului deficitului
acestui element indispensabil. Într-un ultim capitol, este prezentată supraîncărcarea
cu magneziu. La finele cărţii, găsim o schemă bine alcătuită, care ilustrează
deficitul de magneziu, cu multiplele sale interrelaţii. O bibliografie selectivă
judicios alcătuită încheie lucrarea, pe care o recomandăm cu toată căldura.