Dacă terapia viitorului va fi personalizată, cu certitudine vor trebui luate în consideraţie şi funcţiile celulelor descoperite în creier, după aproape trei decenii de cercetare, de către dnii acad. Leon Dănăilă şi dr. biol. Viorel Păiş, numite cordocite-protectocite. Iar interesul ştiinţific şi practic va fi focalizat atât asupra rolului favorizant al unor procese normale, precum corticogeneza şi vasculogeneza, cât şi (sau mai ales) asupra faptului că aceste celule controlează şi inhibă, pe plan local, migrările şi proliferările anormale de la suprafaţa creierului.

   În ce măsură există o convergenţă a studiilor privind regenerarea cardiacă, despre rolurile pe care proteina HMGB1 şi terapiile celulare, dar şi telocitele le pot juca în refacerea miocardului, şi, nu în ultimul rând, despre felul în care performanţele unui laborator din România pot atrage atenţia cercetătorilor din lumea... civilizată, aflăm din interviurile acordate de dnii dr. Maurizio C. Capogrossi şi acad. Laurenţiu M. Popescu, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“.

   Coerenţa, strategia pe termen lung şi modernitatea abordării ştiinţifice şi organizatorice au caracterizat activitatea remarcabilă de până acum a Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN). Propunem cititorilor noştri o prezentare a celui de-al 7-lea Congres SSNN, desfăşurat recent la Cracovia, printr-o serie de declaraţii oferite de câteva din personalităţile participante, alături de un interviu acordat de dl prof. dr. Dafin F. Mureşanu, preşedintele SSNN. (...)

    Medicina personalizată, domeniu în plină dezvoltare în lume, dar şi în atenţia cercetătorilor din România, a fost tema aleasă pentru Simpozionul Naţional de Patologie cu participare internaţională, desfăşurat recent, în organizarea Institutului „Victor Babeş“ din Bucureşti, sub egida Academiei Române, Academiei de Ştiinţe Medicale şi a Academiei Internaţionale de Patologie (Diviziunea română). Publicăm o relatare de la acest important eveniment, precum şi câteva din concluziile ştiinţifice desprinse, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, de dnii acad. Laurenţiu M. Popescu, conf. dr. Mihai Hinescu şi dr. Mircea Leabu, într-un grupaj realizat de dna dr. Maria Dragotă. (...)

    Lavajul bronhoalveolar (LBA) este o metodă indispensabilă în explorarea complexă a plămânului, fiind uşor accesibilă în practica pneumologică. Metoda constituie o veritabilă „biopsie biologică“, uşor de repetat, deosebit de utilă pentru diagnostic, urmărirea evoluţiei şi înţelegerea fiziopatologică a evenimentelor care se desfăşoară în plămân în ansamblu. Simplitatea şi lipsa de agresiune îi conferă un loc deosebit printre tehnicile de studiu ale patologiei pulmonare la nivel interstiţial şi alveolar. LBA reprezintă metoda optimă pentru diagnosticul unei infecţii oportuniste la pacienţii imunocompromişi, după cum ilustrează dna dr. chim. Aneta Şerbescu, la rubrica In vitro.

    Definită ca stare de non-răspuns la stimulii externi, anestezia este, într-o anumită măsură, comparabilă cu somnul sau hipnoza. Durerea este cel mai important stimul de care trebuie să se ţină seama în anestezia efectuată în timpul intervenţiilor chirurgicale. În acest număr, rezultatele unei cercetări experimentale asupra expresiei stimulilor nociceptivi (folosind ca marker proteina c-Fos) la nivelul sistemului nervos central, în anestezia cu expresie EEG prin unde lente, respectiv burst suppression. Un articol semnat de dnii dr. Bogdan Pavel şi prof. dr. Leon Zăgrean, la rubrica In vitro. Reiterăm cu această ocazie invitaţia adresată tuturor profesioniştilor din pre- şi paraclinic, de a contribui la creşterea vizibilităţii laboratorului şi cercetării, în rândul comunităţii medicale româneşti. (...)

   De la „celulele Cajal“ la „celulele Popescu“ pare să fie doar un pas. Însă un pas realizat, cu sagacitate, prin cercetări asidue şi tehnici microscopice ultrastructurale avansate, de grupul condus de dl acad. Laurenţiu M. Popescu. Nu în calitate de vicepreşedinte şi viitor preşedinte al Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină, preşedinte al secţiei de Ştiinţe medicale a Academiei Române ori preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, ci ca descoperitor al unui nou tip de celule, vă prezentăm un interviu cu dsa realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

   Sub acest titlu, lansăm o nouă rubrică, prin care ne propunem să (re)aducem în atenţia cititorilor noştri importanţa laboratorului, a pre- şi paraclinicului. Plecând de la ideea că „o imagine valorează cât o mie de cuvinte“, noua rubrică va prezenta diverse preparate originale – de Histologie, Microbiologie, Medicină celulară şi moleculară, Anatomie patologică, Medicină de laborator, Hematologie etc. – însoţite de un scurt text explicativ. Adresăm, pe această cale, o invitaţie tuturor profesioniştilor din acest atât de vast domeniu, să contribuie direct la creşterea vizibilităţii laboratorului (altminteri cu o bogată şi valoroasă tradiţie) în rândul comunităţii medicale româneşti. La debut, telocitele. (...)