„În cinstea Zilei rinichiului, bea un pahar cu apă!“, este sloganul lansat de Societatea Română de Nefrologie (SRN) cu ocazia Zilei mondiale a rinichiului, celebrată anul acesta la 13 martie (se sărbătoreşte anual, în a doua zi de joi a lunii martie). Este un semnal de alarmă pe care SRN doreşte să-l tragă asupra pericolului reprezentat de boala cronică de rinichi (BCR) în rândul populaţiei. „A avea BCR, din păcate, reprezintă poate cel mai important marker de prognostic negativ. Este poate cel mai important predictor de sănătate sau, dimpotrivă, de boală“, a declarat prof. dr. Adrian Covic, preşedintele SRN, în cadrul conferinţei de presă organizată la Bucureşti, la 13 martie a.c.

Unul din zece cazuri este pur nefrologic

Din datele Registrului Renal Român (RRR) aflăm că 10% din populaţia României are BCR. Acelaşi procent îl regăsim şi în datele epidemiologice validate şi publicate ale centrelor universitare din Iaşi şi Timişoara, dar şi în alte ţări din Europa şi SUA. Putem spune că este o constantă a prevalenţei acestei boli. Din păcate, spune profesorul Covic, peste 90% din această „proporţie uimi­toare“ nu este cunoscută sau recunoscută: „BCR este un mare imitator. Foarte mulţi din aceşti pacienţi circulă cu etiche­tele de hipertensiune arterială (HTA), foarte mulţi sunt diabetici, alţii, foarte mulţi, sunt vârstnici. Până la urmă, ei mor printr-o combinaţie de factori în care de departe BCR reprezintă cel mai important factor de prognostic negativ. Şi, doar 1% din acest aisberg uriaş sunt dializaţi şi transplantaţi“.

„BCR nu există“, afirmă conf. dr. Adalbert Schiller, de la UMF „Victor Babeş“ Timişoara: „Noi vorbim de un concept în care căutăm, cât mai devreme posibil, leziuni de rinichi induse de alte boli, sau chiar de boli specifice rinichiului. Aces­tea, fiind cronice, nu se vindecă, ci au tendinţe de progresie, iar în timp reduc funcţia şi ajungem să ne lăudăm după aceea cu pacienţi de hemodializă bine trataţi“. Mesajul pe care medicul încearcă să îl transmită este de a încerca prevenirea acestui fenomen, printr-o detectare în masă a persoanelor cu BCR, investi­garea lor, căutarea cauzei şi încetinirea progresiei. Acest lucru „nu îl poate face numai nefrologul, ci este nevoie de o abordare interdisciplinară“. În acest sens, profesorul Schiller spune că a fost iniţiat un proiect – Nefrocardia („de la Nefrologie, Cardiologie, Diabet“) – care a reuşit să adune în acelaşi loc specialişti şi „să vorbim împreună despre nişte bolnavi care necesită o abordare atât de multiplă şi de largă“. De altfel, statisticile arată că doar 10% din cauzele BCR sunt pur nefrologice. Pe primul loc se află cauze de natură diabetică (50%), urmate de cauze cardiovasculare (25%).

Studiul PREDATORR: diabetul zaharat şi HTA, peste estimări

    În urmă cu aproxi­mativ un an, SRN şi Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice au lansat un studiu – PREDATORR – pentru a afla prevalenţa prediabetului şi a dia­betului asupra obezităţii şi BCR în România. Studiul s-a încheiat, dar pentru că datele nu sunt încă prelucrate la nivelul întregii ţări, prof. dr. Eugen Moţa, fostul preşedinte al SRN, a prezentat situaţia pe trei regiuni ale ţării – regiunile S-V, S şi Bucureşti-Ilfov – din cele opt. Au fost incluşi 2.728 de pacienţi pe grupe de vârste, cei mai mulţi (1.882) fiind din grupa de vârstă 60–79 de ani, pentru că „populaţia lumii îmbătrâneşte şi prevalenţa cea mai mare a BCR, la această vârstă o întâlnim“, spune profesorul Moţa. 58% din subiecţi au fost femei, restul bărbaţi.

Trei analize simple pot elimina riscul de boală

Pornind de la ideea că România se confruntă cu o creştere a prevalenţei tulburărilor cronice de rinichi, dar şi cu o tendinţă de subdiagnosticare a acestora, recent a fost înfiinţată Asociaţia pentru studii reno-metabolice şi nutriţionale, cu scopul de a ameliora sănătatea şi calitatea vieţii pacienţilor cu BCR cu probleme metabolico-nutriţio­nale. Preşedintele asociaţiei este conf. dr. Cristian Serafinceanu, şeful Centrului de hemodializă din cadrul Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. dr. N. Paulescu“. Anunţul a fost făcut în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Institutul „Prof. dr. N. Paulescu“, miercuri, 12 martie a.c.