Nu credeam că va fi nevoie vreodată să scriu un astfel de articol, dar evenimentele din ultimele luni mă obligă să transpun în fraze reflecţiile mele şi ale colegilor mei, ale tuturor colegilor mei din Societatea Română de Pneumologie, deoarece se reiau discuţii vechi, anacronice, încercându-se denaturarea mersului natural al acestei specialităţi, al pneumologiei. (...)

    Participând recent la o întâlnire a preşedinţilor societăţilor francofone de pneumologie, am avut ocazia de a asculta „durerile“ în domeniul acestei specialităţi, de la un grup foarte mozaicat de regiuni, începând cu Canada, apoi Africa subsahariană, zona maghrebiană, până la cele câteva care au mai rămas în spaţiul european (Belgia, Elveţia, România). Concomitent, mi-am adus aminte ceea ce spunea preşedintele Colegiului Medicilor din România, care arăta că aproape 9.000 de medici au părăsit ţara şi că, deja, apare o diferenţă între generaţiile care termină facultăţile de medicină şi cei care emigrează. (...)

    BPOC, cea mai frecventă boală cronică respiratorie, are numeroase implicaţii la distanţă. Despre complianţa la terapie a bolnavilor, dar şi la ghiduri a medicilor care-i tratează, se vorbeşte, din nefericire, prea puţin în literatura de specialitate. Subiectul este amplu abordat de dl prof. dr. Florin Mihălţan. (...)

 

    Afecţiuni importante prin impactul asupra calităţii vieţii pacienţilor şi prin costurile sociale mari, astmul bronşic şi BPOC au fost temele unor conferinţe ce au reunit specialişti de marcă din ţară şi străinătate. Despre recent încheiata manifestare privind astmul ne scrie dl prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie. Informaţiile de la reuniunea din primăvara anului trecut despre BPOC au fost publicate într-un volum, prezentat de dna dr. Maria Dragotă. (...)

    Anul 2011 a început cu exprimarea de către Ministerul Sănătăţii a intenţiei de comasare a unor spitale şi de reducere a numărului de paturi. O multitudine de spitale aparţinând reţelei de Pneumoftiziologie sunt pe lista comasărilor, chiar dacă unele au avut un manageriat fără cusur, adică fără deficienţe şi fără datorii la stat. cn mod surprinzător, pe această listă apare, în ultimul moment – adică exact în ziua publicării pe site a documentului-propunere, şi Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“. Acest lucru a surprins pe toată lumea, cu atât mai mult cu cât suntem la început de an, un alt an greu, cu multe frustrări pe linie medicală sau economică. (...)

    La un consult de rutină, un bolnav aparent obişnuit a venit cu rezultatul unui examen tomografic computerizat, pe care i-l indicasem anterior, ca să-l revăd. Un lucru firesc, până în momentul în care l-am întrebat, deoarece mai avea o tomografie executată anterior, dacă s-a văzut cu medicul imagist şi a discutat despre rezultatul actual al analizei versus rezultatul mai vechi. În acel moment, bolnavul mi-a spus, pe un ton care exprima o totală dezamăgire: „Nu am reuşit, erau doar asistentele şi tehnicianul şi mi s-a spus că medicul are multe de făcut şi nu are timp, aşa că am dat tomografiile vechi şi mi s-a eliberat noul rezultat“. A continuat ulterior, pe un ton la fel de decepţionat, că acolo a fost, de fapt, ca într-o fabrică – pe o parte bagi porcul sau vaca şi pe partea cealaltă scoţi salamul. Şi a definit-o cu amărăciune în glas: „fabrică de sănătate“. (...)

   

    Trecerea dintre ani aduce, de obicei, un moment de respiro în viaţa spitalelor în general, dar şi în serviciile de Pneumologie româneşti. Din nefericire, dacă acum trei ani consideram că umplerea şi prezenţa într-un număr mare a bolnavilor în secţiile de Pneumologie era un accident, în anii următori repetivitatea acestui fenomen m-a convins că putem vorbi de ceva mai mult. (...)

   De curând s-a încheiat derularea unui proiect ambiţios, sub sloganul „Tu ştii câţi ani au plămânii tăi?“. Organizarea acestei campanii a fost un eveniment firesc în peisajul manifestărilor Societăţii Române de Pneumologie (SRP), având în vedere că anul ce se încheie a fost „Anul plămânului“. (...)

   Recent, la Braşov, a avut loc cea de-a 3-a Conferinţă Naţională de Fiziopatologie Respiratorie, ce a grupat sub umbrela Secţiunii de fiziopatologie respiratorie a Societăţii Romane de Pneumologie şi a filialei Braşov a SRP toate forţele cu interese şi preocupări ştiinţifice in domeniul vast al fiziopatogeniei afecţiunilor respiratorii. Participanţii, medici pneumologi, pediatri, alergologi, medici de familie şi asistenţi medicali, au avut ocazia să audieze, pe parcursul a două zile, expuneri din diferite arii de interes. (...)

    Oare de câte ori nu am încercat în copilărie să mergem drept, într-un echilibru fragil, pe o bordură – o provocare juvenilă, naivă, prin care exersam mersul în linie dreaptă. Era un joc, dar şi un test pe care fiecare îl vedea ca pe o mică încercare de a-şi menţine echilibrul. De la o vreme, în acest „joc“ zilnic al adulţilor, toate sunt la marginea bordurii. Un subiect la modă, de altfel. De ani de zile, dacă ne gândim că avem peste tot borduri noi la drumuri vechi. Dar vara aceasta a fost mai mult ca oricând o altă demonstraţie de mers pe bordură în mai multe domenii. Dacă ne referim la sezonul estival, realizăm că doar pe litoralul românesc au murit peştii, doar la noi unii dintre aceşti peşti erau otrăvitori şi doar în acest an radiaţiile solare erau periculoase. Care a fost consecinţa? Mult mai puţini turişti au venit la mare şi în continuare facem o reclamă indirectă cu multă nonşalanţă litoralului bulgăresc. (...)