Am păstrat o amintire frumoasă multor cadre didactice şi aduc un pios omagiu la comemorarea semicentenarului acad. prof. dr. Grigore Benetato.
Noi, medicii, ne amintim cu groază, cu plăcere sau amestecat de orele de anatomie, curs şi mai ales lucrări practice, cu corolarul lor și disecţia, precum și de multele examene de anatomie.
Punctualitatea nu mai este o calitate preţuită, în special la nivelul social mediu şi inferior, ca poziţie socială, vârstă etc.
Învăţarea este un proces continuu, pe tot parcursul vieţii, și comportă două paliere care se completează reciproc sau, cum se spunea mai demult, „instrucţiunea și educaţiunea”.
Aveam de dat un alt examen practic de Medicină internă, la o altă clinică medicală din Cluj-Napoca. La repartizarea cazului, am observat o oarecare agitaţie între membrii Comisiei, părea că ceva nu merge bine.
Viaţa era destul de austeră la vremea când terminam liceul și intram la Facultatea de Medicină Generală, iar comerţul cu orice era foarte limitat.
Tragediile și dramele prezentului îmi răscolesc amintiri demult uitate.
Era pe vremea când Spitalul Militar Central din București (SMC) era încă militar.
Predând ca disciplină secundară „Terminologie medicală și farmaceutică”, încerc să îi fac pe studenţi să nu cadă în capcana termenilor neînţeleși.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a fost, încă de la întemeierea sa, mai mult decât o școală medicală. A fost un fenomen știinţific medical, cultural și de civism, poate unic în istoria poporului român.
La centenarul celei mai prestigioase instituţii medicale din România – Institutul Cantacuzino –, astăzi militarizată și modernizată, ne amintim cu respect și recunoștinţă de marii înaintași care au fondat și au dezvoltat acest for medical unic de cercetare, învăţământ și producţie în beneficiul naţiunii române.
Există în prezent o serie de dispute privind sistemul educaţional, la toate nivelurile lui. Mă voi referi la educaţia de tip european modern, adică cea oficializată în Europa, în sens larg (de la Atlantic la Pacific), în Lumea Nouă (cele două Americi), în Oceania ș.a.
Pneumonia virală COVID-19 este o boală infectocontagioasă cu contagiozitate directă interumană foarte mare, dar cu simptomatologie de regulă uşoară, uneori cu complicaţii pulmonare la grupele de risc (bătrâni, persoane cu boli cronice cardiopulmonare). Mortalitatea generală este sub 3%. Tratamentul antiinfecţios este cel antiviral nespecific şi de menţinere a funcţiilor vitale.
Tratamentul bolilor se bazează pe mijloace farmacologice și nefarmacologice, dar pentru aplicarea lor este nevoie de diferite dispozitive, obiecte fizice adecvate.
Extinderea fenomenului de rezistenţă bacteriană faţă de medicamentele antimicrobiene (antimicrobial resistance, AMR), sub efectul presor al antibioticelor (AB), a dus la criza actuală a eficienţei antibioterapiei (ABT).
În contextul pierderii eficienţei antibioticelor, măsuri precum alegerea medicamentului corect, în doza corectă, la momentul potrivit, precum și de către medicul potrivit pot fi salvatoare.
În contextul creşterii antibiorezistenţei şi a eforturilor comunităţii medicale internaţionale pentru o utilizare mai judicioasă a antibioticelor.
Bolile infecţioase de etiologie bacteriană, virală, fungică sau parazitară reprezintă cea mai frecventă cauză de morbiditate şi de mortalitate la om.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe