Personalitate de seamă a Chirurgiei mondiale, la început de secol 20, anatomist pasionat, profesorul Thoma Ionescu este considerat, în prezent, părintele Chirurgiei moderne din ţara noastră. Contribuţiile sale ştiinţifice (din care unele sunt la fel de valide şi în zilele noastre!) sunt impresionante, deopotrivă prin valoare, prin număr, ca şi prin varietatea domeniilor abordate. Anul acesta aniversăm 150 de ani de la naşterea marelui chirurg, dar şi un secol de când a întreprins un memorabil turneu în cele mai importante centre de specialitate din Anglia şi SUA, cu demonstraţii ale tehnicii sale revoluţionare, de rahianestezie înaltă. Miercuri, 24 noiembrie a.c., la Academia Română, vârfuri ale medicinii româneşti actuale îl vor omagia pe Thoma Ionescu. Mai multe detalii despre acest eveniment ne oferă dl prof. dr. Ioanel Sinescu, organizatorul simpozionului, într-un interviu realizat de dl dr. Aurel F. Marin. (...)

    Continuatoare a Şcolii româneşti de neurofiziologie clinică, Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER) a reuşit, în numai câţiva ani, nu doar să obţină recunoaşterea forurilor ştiinţifice internaţionale, ca membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale de Neurofiziologie Clinică (IFCN), ci un adevărat reviriment al domeniului în ţara noastră, prin coagularea eforturilor specialiştilor români în electrodiagnosticul neurologic, prin invitarea vârfurilor internaţionale ale specialităţii să conferenţieze în România, dar şi prin organizarea de programe educaţionale specifice, menite să contribuie direct la formarea unor generaţii de medici pregătiţi profesional după standardele internaţionale. O prezentare a Conferinţei Naţionale de Neurofiziologie Clinică, organizate de ASNER, alături de alte relatări de la importante manifestări ştiinţifice medicale – în paginile de Reuniuni medicale. (...)

   De la „celulele Cajal“ la „celulele Popescu“ pare să fie doar un pas. Însă un pas realizat, cu sagacitate, prin cercetări asidue şi tehnici microscopice ultrastructurale avansate, de grupul condus de dl acad. Laurenţiu M. Popescu. Nu în calitate de vicepreşedinte şi viitor preşedinte al Federaţiei Europene a Academiilor de Medicină, preşedinte al secţiei de Ştiinţe medicale a Academiei Române ori preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, ci ca descoperitor al unui nou tip de celule, vă prezentăm un interviu cu dsa realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

    Personalitate a neurofiziologiei internaţionale, dl profesor Florin Amzică ne dezvăluie parcursul profesional remarcabil de după 1990 al unui tânăr absolvent de Automatică pasionat de medicină. În Canada, iniţial sub îndrumarea regretatului profesor Mircea Steriade, la Universitatea Laval, apoi ca director al Laboratorului de neurofiziologia somnului şi a stărilor de conştienţă alterată, la Universitatea din Montréal, cercetările asidue aveau să-l conducă la o serie de descoperiri uimitoare. Detalii, într-un interviu în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, realizat cu sprijinul Societăţii de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) de dr. Aurel F. Marin.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Cercetarea ştiinţifică constituie un aspect important al medicinii, prin contribuţia la progresul continuu al practicii medicale. Desigur, între prima comunicare de cercetare fundamentală şi dezvoltarea clinică a subiectului respectiv sunt ani buni, chiar decade, în care eforturile cercetătorilor, susţinute financiar, dezvoltă idei şi concepte care, sub proba timpului, îşi dovedesc sau nu utilitatea practică şi intră în rutina clinicienilor. Finanţarea cercetării ar trebui, deci, să reprezinte o prioritate pentru politicieni, indiferent de coloratură, ca un pas necesar în asigurarea unui viitor prosper. (...)

   Neuropatologia analizează modificările structurale ale ţesutului nervos în diverse afecţiuni, utilizând în scop diagnostic cele mai moderne tehnici morfologice, aplicate ţesutului nervos central, periferic sau vegetativ, dar şi fluidelor sau ţesutului muscular. Bolile neurodegenerative, infecţiile virale cu neurotropism şi tumorile cerebrale constituie priorităţile cercetării în Neuropatologie. Caracterizat de dl acad. Laurenţiu M. Popescu drept „cea mai importantă personalitate în viaţă din domeniul Neuropatologiei“, dl prof. dr. Kurt A. Jellinger (Viena) ne oferă detalii despre acest important domeniu al neuroştiinţelor, într-un interviu realizat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ de dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   După dezastrul de la Maternitatea Giuleşti, spaţiul public a fost acaparat de „sportul naţional“ – datul cu părerea – dar, de această dată, atenţia tuturor s-a îndreptat asupra sistemului sanitar. Nu aceasta ar fi problema, căci părerile, fie ele cât de profane, sunt binevenite, putând uneori să reveleze unele aspecte pe care cei „în domeniu“ le-ar scăpa, eventual, din vedere. Nu, problema este că diriguitorii sistemului, poate din dorinţa de a crea o „perdea de fum“, care să distragă atenţia de la adevăratele probleme – subfinanţarea cronică, lipsa de personal, blocajul administrativ etc. –, marşează la unele idei cel puţin năstruşnice, naive în fapt, dar răuvoitoare în esenţă. (...)

    Domeniu de tradiţie pentru ţara noastră, în care personalităţi precum profesorul Mircea Steriade s-au afirmat plenar la nivel internaţional, neurofiziologia clinică începe să-şi recâştige ceva din strălucirea pe care şi-o pierduse în anii din urmă. Graţie eforturilor depuse de Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER), relativ recent înfiinţată, ţara noastră a reapărut pe harta Federaţiei Internaţionale de Neurofiziologie Clinică (IFCN). Astfel, importanţi oficiali ai IFCN sprijină demersurile ASNER, în această notă trebuind interpretată şi prezenţa dlui prof. dr. Reinhard Dengler (Germania), secretarul IFCN, la Şcoala de Vară de Neurofiziologie Clinică organizată recent de ASNER la Eforie Nord, reuniune prezentată şi în paginile săptămânalului nostru. Vă propunem, în acest număr, un interviu cu profesorul Dengler, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

   Recent, la Eforie Nord, s-au desfăşurat lucrările celui de-al 6-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), organizaţie ştiinţifică deja afirmată internaţional prin parteneriate cu prestigioase societăţi ştiinţifice europene şi mondiale, dar şi cu instituţii academice de mare prestigiu. Publicăm, în acest număr, o prezentare a principalelor teme aflate în dezbatere, alături de un interviu acordat, în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“, de dl prof. dr. Dafin Fior Mureşanu, preşedintele SSNN, într-un grupaj realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

   Două sunt articolele în jurul cărora este structurat numărul 42 (mai 2010) al revistei HIPOCRATE, pe al cărei frontispiciu stă scris, mult prea pompos pentru un mensual glossy, „Luminarea medicilor este obligaţia noastră sacră“. Stilul hiperbolic al revistei face ca interviul principal al ediţiei, realizat – bănuim, căci nu se precizează – de către redactorul-şef al publicaţiei, dl dr. Marius Geantă, cu dl prof. dr. Radu Lichiardopol, să fie literalmente strivit de titlul nu foarte inspirat ales: „Existenţa marelui savant Nicolae Paulescu este o binecuvântare pentru diabetologia românească. O parte din gloria lui ne luminează şi pe noi“. (...)

   Despre temele abordate în cadrul celor două reuniuni, dar şi despre proiectele educaţionale de viitor ale celor două societăţi ştiinţifice, puteţi citi în grupajul realizat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ de dr. Aurel F. Marin.

  

   „S-a constatat că, din totalul cazurilor de malpraxis, doar 15% aparţin medicilor. (...) Sistemul îl face pe medic să greşească. Medic sau nu, cineva trebuie să te incite să progresezi. Pe noi ne incită bolnavii şi evoluţia patologiei. Dacă eşti silit să lucrezi contracronometru şi sub presiune, intervine aplatizarea, foarte periculoasă pentru calitatea actului medical“, afirmă dl prof. dr. Dorin Sarafoleanu, într-un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin.

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

Cursul Asociaţiei Europene de Ecocardiografie (EAE) organizat în colaborare cu Grupul de lucru de ecocardiografie al Societăţii Române de Cardiologie, desfăşurat recent la Bucureşti, poate fi rezumat ca o serie de superlative: cei mai mulţi cursanţi (460) la un program educativ al EAE, prezenţa unor lectori de la cel mai înalt nivel al EAE (în frunte cu preşedinţii actual şi viitor), un program ştiinţific foarte bine pus la punct, abordând cele mai multe din aspectele practicii în ecocardiografie, completat prin două sesiuni live, prima – o transmisiune în direct de la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“, a doua – o sesiune practică „pe viu“, la faţa locului... Care loc – Muzeul Naţional de Artă al României (Sala Auditorium) –, trebuie spus, a oferit o simbolistică aparte, ecocardiografia de performanţă fiind, dincolo de cunoştinţele necesare şi de tehnicile specifice, o adevărată artă... (...)