Pentru unităţile sanitare, timpul de așteptare trebuie să fie o preocupare privind calitatea serviciilor oferite, dar și un indicator de management, ce reflectă un mod de organizare a serviciilor.
Pentru pacient, timpul de așteptare într-o unitate sanitară este un factor important, care poate crea nemulţumire, devenind astfel un element definitoriu pentru satisfacţia sa.
Așteptarea îndelungată îl poate determina pe acesta să nu mai revină la unitatea respectivă. O astfel de decizie poate avea un impact important în activitatea unităţii în ceea ce privește utilizarea serviciilor de sănătate.
Timpul de așteptare pentru serviciile de sănătate este, de mulţi ani, o problemă importantă de politică de sănătate în majoritatea ţărilor din OCDE (Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).
Pe lângă faptul că generează nemulţumire pacienţilor, beneficiile așteptate ale diagnosticului și tratamentului necesar sunt amânate, ceea ce se reflectă, pe termen lung, în indicatorii majori de performanţă ai sistemelor de sănătate, dar și în costurile pentru serviciile de sănătate.
Sunt ţări europene (de exemplu, Scoţia) în care drepturile pacienţilor cuprind referinţe clare privind timpul maxim de așteptare până la care pacienţii trebuie să beneficieze de servicii medicale.
Dar ce e timpul de așteptare în serviciile de sănătate? El reprezintă timpul total pe care un pacient îl petrece în unitatea sanitară, de la sosirea la biroul de internare până la momentul în care părăsește unitatea, ca sumă a timpului petrecut în așteptarea fiecărui serviciu recomandat.
Un alt context important în care se măsoară timpul de așteptare este cel al înscrierii unui pacient pe o listă de așteptare și până când primește tratamentul de care are nevoie.
Timpul lung de așteptare pentru serviciile de sănătate poate fi generat de diverse cauze, cum ar fi: capacitatea unităţii sanitare nu corespunde cererii; capacitatea și cererea nu sunt bine evaluate; există o variabilitate semnificativă în timp în ceea ce privește cererea de servicii medicale.
Standardele de acreditare ale ANMCS cuprind informaţii care ajută la o mai bună gestionare a timpului, dintre care enumerăm: „la nivelul spitalului există criterii de prioritizare a accesului la investigaţii și la intervenţii terapeutice (inclusiv la intervenţiile chirurgicale)”; „la nivelul spitalului este reglementat modul de comunicare cu prioritate a rezultatelor cu valori critice ale investigaţiilor”.
Într-un sistem cu numeroase provocări, timpul de așteptare (pentru servicii non-urgenţă) poate să nu fie o prioritate. Totuși, ANMCS recomandă să existe o analiză atentă a timpului de așteptare în diverse circumstanţe. Aceasta aduce informaţii relevante care pot schimba modul în care unitatea sanitară funcţionează.
Experienţa unităţilor care au făcut acest demers a arătat că timpul de așteptare poate fi îmbunătăţit prin soluţii simple, dar și prin cele care necesită o investiţie în aplicaţii informatice dedicate măsurării timpului real de așteptare și de furnizare a serviciilor medicale.
Citiți și: Standardele ANMCS pentru ambulatorii
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
