Pe 17 aprilie, la Cluj-Napoca, s-a
lansat Asociaţia de Podiatrie,
organizaţie a cărei misiune este de a promova şi dezvolta domeniul în rândul
profesioniştilor din sistemul de sănătate, de a realiza recunoaşterea
podiatriei ca specializare pentru asistenţii medicali şi de a promova
îngrijirea picioarelor în populaţia generală, în special la pacienţii cu
diabet.
Prin lansarea Asociaţiei de Podiatrie,
decidenţilor din sistemul românesc de sănătate li se oferă o opţiune nouă:
aceea de a permite apariţia unui nou profesionist în domeniu, unul care să
asigure apoi îngrijirea optimă a picioarelor, mai ales la pacienţii diabetici,
căci mai mult de jumătate din aceştia suferă o amputaţie. Statisticile din ţara
noastră indică o medie zilnică de 62 de amputaţii la diabetici, ceea ce înseamnă
că formele avansate şi complicate de boală constituie o reală problemă de sănătate
publică.
Noua asociaţie are o structură simplificată,
asemănătoare cu aceea a Societăţii de Neuropatie Diabetică (NeuroDiab), înfiinţată
în 2012. Şi nu întâmplător, deoarece piciorul diabetic, care constituie (prin
incidenţă) principala patologie podiatrică, este o complicaţie a neuropatiei (şi
a vasculopatiei periferice). Fondatorii Asociaţiei de Podiatrie sunt Norina
Alinta Gâvan (preşedinte), secretar general NeuroDiab şi manager general al
reprezentanţei în România a unei companii farmaceutice, conf. dr. Ioan Andrei
Vereşiu (vicepreşedinte), preşedintele NeuroDiab, şi dr. Bogdan Florea
(secretar general), director ştiinţific NeuroDiab.
Cei trei fondatori ai Asociaţiei de
Podiatrie au avut alături, la lansare, o serie de invitaţi din ţară şi din străinătate
şi, împreună, au reuşit să contureze o imagine clară a nevoii de podiatru
pentru managementul optim al pacientului diabetic, dar nu numai. Au fost,
astfel, prezenţi doi podiatri din ţările europene cu cei mai mulţi astfel de
specialişti: Frank Bowling (Marea Britanie) şi Andreas Schmidt (Germania), dar şi
un endocrinolog din Grupul internaţional de lucru în domeniul piciorului diabetic (parte din Federaţia internaţională de diabet), dr. Vilma Urbancic
(Slovenia). Din România au mai participat un diabetolog, dr. Raluca Maria
Popescu (Iaşi), şi doi chirurgi, dr. Paula Pavel (Cluj) şi dr. Eduard Catrina
(Bucureşti). Asistenţii medicali au fost reprezentaţi de doi vicepreşedinţi
OAMGMAR, Emil Buiga şi Viorel Spatariu, care au salutat iniţiativa noii asociaţii.
Aceiaşi trei fondatori ai Asociaţiei de
Podiatrie au publicat, cu doar o săptămână înainte de lansarea de la Cluj, un
foarte interesant studiu care aduce date valoroase despre prevalenţa complicaţiilor
diabetului la pacienţii români şi despre felul în care neuropatia diabetică
afectează calitatea vieţii acestora. Coautorii cercetării din Journal of Diabetes and Its Complications(Elsevier) au fost Cosmina Bondor (biostatistică) şi soţii Etta şi Aaron Vinik
(de la Eastern Virginia Medical School). Cei doi americani sunt autorii
chestionarului Norfolk privind calitatea vieţii la pacienţii diabetici. Grupul
român a preluat, tradus şi validat chestionarul, aplicându-l apoi unui lot
foarte mare de diabetici români – 25.000; au primit 21.261 de răspunsuri. Spre
surprinderea tuturor, aproape două treimi din pacienţi (65,2%) au răspuns
afirmativ la întrebarea: „Aveţi neuropatie?“, iar mai mult de jumătate (52%)
din cei care au răspuns negativ au prezentat scoruri ale calităţii vieţii
sugestive pentru prezenţa 
neuropatiei diabetice. Nu mai puţin de 14,8% din
respondenţi (3.150) au avut unul sau mai multe episoade de ulceraţie, cangrenă
sau amputaţie. Rezultatele studiului clujean sunt importante deoarece arată nu
doar o prevalenţă foarte mare a neuropatiei la diabeticii români, ci şi o
proporţie neaşteptat de mare a cazurilor de neuropatie diabetică încă
nediagnosticate. O dovadă în plus că echipa multidisciplinară de îngrijire a
pacientului diabetic (diabetolog, neurolog, medic de familie, educator,
asistent medical, chirurg, chirurg vascular) trebuie să se completeze prin
includerea podiatrului. 
