Cel de-al patrulea congres naţional de
medicină şcolară şi universitară s-a desfăşurat la Craiova, în organizarea
Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri, dar a reunit
deopotrivă medici şi asistente medicale şcolare din întreaga ţară. La eveniment
au fost invitate cadre didactice universitare, medici specialişti, reprezentanţi
ai Institutului Naţional de Sănătate Publică, ai direcţiilor judeţene de sănătate
publică, ai autorităţilor publice locale şi ai unor organizaţii
neguvernamentale implicate în activităţile desfăşurate în unităţile de învăţământ.
Lucrările ştiinţifice prezentate în cadrul
congresului au relevat aspecte importante ale patologiei copilului şi
adolescentului, dar şi dificultăţile cu care se confruntă reţeaua de medicină şcolară
din România. În ultima parte a reuniunii au fost dezbătute aspecte ale activităţii
desfăşurate în cabinetele medicale şcolare, dificultăţile întâmpinate de
medicul şcolar în desfăşurarea activităţii şi conflictul permanent dintre
aspectul profesional şi cel administrativ al activităţii.
Activitatea desfăşurată în cabinetele
medicale şcolare implică acţiuni de prevenţie individuală (examene de bilanţ al
stării de sănătate a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor din anumite grupe
de vârstă şi depistarea precoce a eventualelor afecţiuni; efectuarea imunizărilor
cuprinse în programul naţional de vaccinări, în campanii de vaccinare şcolare;
depistarea precoce şi dispensarizarea bolilor cronice; examinarea şi eliberarea
de avize elevilor şi studenţilor care urmează să participe la competiţii
sportive, olimpiade, tabere; eliberarea scutirilor medicale de la orele de
educaţie fizică, pe baza normelor emise de MS), acţiuni de prevenţie la nivel
de colectivitate (efectuarea triajului epidemiologic după vacanţele şcolare
sau ori de câte ori este nevoie; supravegherea epidemiologică a preşcolarilor
din grădiniţe, a elevilor şi a studenţilor; controlul zilnic al respectării
condiţiilor de igienă din spaţiile de învăţământ; vizarea întocmirii meniurilor
din grădiniţe, cantine şcolare şi studenţeşti şi efectuarea anchetelor
alimentare periodice pentru verificarea respectării unei alimentaţii corecte;
desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate), acordarea primului
ajutor în caz de urgenţă, acordarea de consultaţii medicale la cerere elevilor şi
studenţilor cu afecţiuni acute.
Având în vedere toate aceste atribuţii, conştienţi
fiind de faptul că menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din
unităţile de învăţământ reprezintă o responsabilitate majoră a sistemului de sănătate
din România şi ţinând cont de dificultăţile cu care se confruntă reţeaua de
medicină şcolară în acest moment, participanţii la congresul naţional de
medicină şcolară şi universitară adresează Ministerului Sănătăţii următoarele
propuneri menite să optimizeze asistenţa medicală din unităţile de învăţământ: •
actualizarea şi corectarea actelor normative care reglementează activitatea de
medicină şcolară, cu consultarea obligatorie a celor ce lucrează nemijlocit în
reţeaua şcolară; înfiinţarea Comisiei consultative de medicină şcolară la
nivelul MS sau semnarea unui protocol de colaborare şi consultare periodică
între MS şi Societatea Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri, ca
reprezentant al personalului medico-sanitar din cabinetele medicale din unităţile
de învăţământ • emiterea de acte normative prin care unităţile angajatoare ale
personalului medical din unităţile de învăţământ să fie unităţi sanitare
publice/furnizori autorizaţi de servicii de sănătate de tip asistenţă medicală
primară, astfel încât derularea activităţii medicale din grădiniţe, şcoli şi
universităţi să se desfăşoare corespunzător • asigurarea rapidă a cadrului
legislativ pentru deblocarea posturilor în reţeaua de medicină şcolară şi
asigurarea personalului medico-sanitar conform normativelor în vigoare • elaborarea
de proceduri de bune practici şi de ghiduri de practică medicală pentru
cabinetele medicale şcolare • modificarea Programului naţional de sănătate V,
punctul 3 – „Subprogramul de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei“,
în sensul sublinierii ca unităţi în care
se derulează Obiectivul 1 „Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi
tinerilor“ – cabinetele medicale din unităţile de învăţământ • modificarea
normelor Contractului-cadru în vederea respectării drepturilor profesionale ale
medicilor din unităţile de învăţământ şi a eliminării gravei discriminări
dintre pacienţi, astfel încât medicul şcolar să poată emite biletul de trimitere în regim special pentru
clinic şi paraclinic minimal tuturor elevilor şi studenţilor.