Recent a apărut în librării o carte excepţională semnată de prof. dr. Doina Cosman, ce invită publicul la o lectură incitantă și plină de înţelesuri adânci ale fiinţei umane: Omul portocaliu și alte povestiri terapeutice (Editura Trei, colecţia „Psihologia pentru toţi”). 

Autoarea este un reputat medic psihiatru și psihoterapeut acreditat în terapie cognitiv-comportamentală (Institutul Albert Ellis din New York și Colegiul Psihologilor din România), profesor universitar în cadrul UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. Este membru de onoare al Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie și al Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie Socială, fiind distinsă cu Medalia Kraepelin-Alzheimer a Universităţii Ludwig Maximilian din München, președinte și membru fondator al Alianţei Antisuicid Cluj și al Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului. 

Cartea adună 12 povestiri vii, redate ca rememorări ale unor cazuri medicale pe care autoarea le-a urmărit și analizat. Sunt povestite, astfel, experienţele avute în interacţiunea cu pacienţii, atât din perspectiva medicului psihiatru, cât și din cea a persoanei care empatizează cu interlocutorii ei. 

Povestirile Doinei Cosman poartă atât cititorii, cât și personajele prin locuri unice, guvernate de valori atipice și de legi ale gravitaţiilor sufletești care funcţionează printr-o spontaneitate instinctuală ce se insinuează precum un mecanism de apărare în faţa unor traume produse în viaţa reală. Cititorii sunt conduși, cu mult tact, prin aceste lumi uluitoare, iar incursiunile sunt armonios împletite cu împărtășirea unor gânduri personale ale autoarei, fapt care îmbracă întregul mesaj al cărţii într-o rază de originalitate și de umanitate.

Autoarea are determinarea specifică unui medic excepțional care nu ezită să caute, cu o răbdare feroce și uimitoare, prin toate cotloanele gândirii, ajungând chiar și în cele mai de nepătruns și mai tainice zone ale minții interlocutorilor săi. 

Hecube contemporane și zâmbete kore

       Doctorul Doina Cosman cunoaște pe deplin toate zbaterile, durerile, bucuriile, fericirea, tragediile, pasiunile, trăirile sufletului, le știe prea bine, le descifrează intuitiv și comparativ totodată, actualizând tragediile grecești sau scrierile lui Shakespeare. Pentru că, așa cum ne împărtășește chiar ea, prin cazurile medicale, nevoile omului și valorile de bază rămân aceleași, ele fiind doar transpuse în alte climate ale epocilor, cu decoruri și derulări faptice impuse de trecerea timpului și de istoria propriu-zisă. Condiția umană este cea care încă o menține în viață pe Hecuba, care și azi rătăcește poate nevăzută în marea mulțime a oamenilor, învăluită în mantia cumplitei ei disperări. Doina Cosman le recunoaște pe aceste Hecube contemporane, le percepe durerea, ajutându-le și deschizându-le posibilitatea alegerii unei căi către o nouă și reclădită Troie.

          Iar zâmbetele de tip kore sunt, azi, măști vizibile pentru doctorul Doina Cosman, căci autoarea le întrezărește perfect în glisarea mimicii faciale a unor persoane. Misterioasele zâmbete arhaice ale Greciei Antice, care maschează azi adevăratele trăiri ale spiritului suferind, acele zâmbete care sunt descifrate de medic și care devin astfel cameleoni ai minții. 

Cartea este configurată prin redarea faptelor din cadrul povestirilor țesute cu o măiestrie specifică autorilor-scriitori care stăpânesc pe deplin tehnicile narative. Astfel, întreaga construcție a textelor este echilibrată și extrem de bine elaborată, căci toate elementele care generează și încheagă narațiunea sunt punctate și marcante pentru fiecare povestire: existența unui conflict ca element generator al întregului lanț evenimențial, conturarea unor personaje cu adevărat marcante și pline de personalitate, vocile narative și chiar temele dialogurilor captivante și, nu în ultimul rând, verosimilitatea ca notă specifică a ancorării în (cruda) realitate pe care o trăiesc pacienții, și pe care, poate, ceilalți o percep (mai) diferit.

Dacă jurnalistul Truman Capote a reușit să exploreze maieutica platoniană la un alt nivel, transpunând-o în cadrul unor interviuri jurnalistice și creând conceptul de portret conversațional ca o excelentă tehnică alternativă în descrierea indirectă a unor personaje reale, tot astfel, autoarea Doina Cosman reface, în textele cărții, calea oglindirii sufletelor văzute de cititori prin descifrarea unor conversații dintre medic și pacient. Portretele pacienților prind viață și consistență prin oglinda portretelor conversaționale redate în prezentarea feliilor de realitate. Autoarea devine liantul acestor povestiri, dar și deschizătoarea unor portaluri spirituale, psihologice și mai ales psihiatrice, care reflectă universuri sufletești nebănuite pentru cititor.

Poartă spre tărâmul Artei

Dacă Simon Schama lansează, în cartea „Puterea artei”, teme de gândire care pornesc de la ipoteze precum aceea că arta este similară iubirii, având capacitatea de a anula banalitatea, Doina Cosman abordează arta ca perspectivă a unghiurilor din care sunt privite faptele, dar și ca un numitor comun în descifrarea structurilor sufletești. Pornește  chiar de la ideea că arta se naște din dorinţa sau din imboldul de exprimare. Arta capătă un contur bine determinat pe mai multe laturi ale transmiterii mesajului cărţii, precum o glisare subtilă de planuri. 

Bunăoară, cititorului i se amintește, prin citarea unor splendide versuri, de poezia suprarealistă a lui Jacques Prévert și i se face o scurtă incursiune în literatura basmelor, care include exemple interesante de pragmatică a limbii. Este adus în cotidian Shakespeare și sunt actualizate tragediile grecești, prin comparaţii plastice ale cazurilor medicale cu universul scrierilor literare. 

Le sunt explicate cititorilor tehnici din artele vizuale, precum scribblingul, sparklingul, mandala, și se amintește rolul vindecător al art-terapiei. Autoarea aduce în viziunea lectorilor imaginea unor albume de artă, cu poze ale unor tablouri sugestive cazurilor medicale prezentate. Așadar, comunicarea prin imagini este o altă latură prin care se insinuează în mod echilibrat și ingenios arta, în cartea semnată de dr. Doina Cosman.

Personajele cărţii sunt cu siguranţă atipice, dar, totodată, sunt interesante, uneori intrigante, misterioase, controversate, unice, pline de personalitate. Uimitorii pacienţi-artiști sau artiștii-pacienţi se dezlănţuie, încrezători în arta pe care o reprezintă chiar ei. Iar această regăsire a lor ca suflete îngemănate sau înfrăţite cu arta este descoperirea doamnei doctor Cosman. Ea reușește să-i vadă în profunzime: un excentric om portocaliu cu vaste cunoștinţe de botanică, un tânăr și candid filosof care meditează asupra condiţiei umane, un iubitor de mănuși care cunoaște, precum un creator de modă, calitatea materialului și a unui bun design ș.a.m.d.

Împotriva destrămării sufletului

Pe drept cuvânt, definirea în titlu a naraţiunilor este aceea de „povestiri terapeutice”. Pentru că ele sunt eliberatoare atât pentru cititori (care găsesc, pe parcursul lecturii, răspunsuri la multe întrebări și percep lucrurile din alt unghi de abordare), cât și pentru autoare. Aceasta reușește cu succes să stabilească o punte comunicaţională cu marele public, transmiţând ideea conform căreia fiecare trebuie să vegheze asupra propriului suflet, tocmai pentru a „nu se destrăma”. Așa cum sugerează epilogul cărţii, mintea și sufletul au nevoie de verticalitate și de echilibru. Autoarea își încurajează lectorii (și pacienţii, desigur) și le insuflă chemarea spre viaţă, prin acţiuni opuse destrămării: înșirarea, pe firul vieţii, a tuturor momentelor preţioase, a trăirilor frumoase, a gândurilor pozitive, a credinţei, a iubirii, a valorilor fundamentale. 

Tocmai de aceea este absolut necesară o continuare a povestirilor terapeutice, pentru că firul poveștilor este nesfârșit, iar nepreţuitele mărgăritare ale vieţii trebuie recunoscute și folosite ca hrană a sufletului și a minţii, într-un armonios proces de celebrare a vieţii.

Recomand cu toată căldura această carte (disponibilă și ca audiobook) atât profesioniștilor din sănătatea mintală, cât și publicului larg cititor.

Conf. dr. Mihaela Mureșan,

Departamentul de Jurnalism și Media Digitală, Universitatea „Babeș-Bolyai”  Cluj-Napoca