Destabilizarea sa are repercusiuni asupra pacienţilor, dar și asupra întregului sistem medical.

Situaţia socioeconomică actuală, hăţișul legislativ, fiscalitatea excesivă, poziţionarea medicului în societate, așteptările tot mai mari ale pacienţilor, actualizările permanente ale ghidurilor și protocoalelor medicale sunt provocări cărora medicul din România trebuie să le facă faţă zilnic. Când vine vorba de medicul specialist antreprenor, care profesează în cabinete independente prespital, toate acestea au o cu totul altă însemnătate. 

În acest context, în luna aprilie 2024 a luat fiinţă Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă (PMSPI), o organizaţie creată la iniţiativa unui grup de șase medici cu experienţă de peste 20 ani de practică privată. Scopul acesteia este de a reprezenta entităţile medicale private mici și medii în faţă autorităţilor – membrii săi sunt entităţi juridice, nu medici ca persoane fizice. „PMSPI s-a conturat ca o maximă necesitate pentru reprezentarea intereselor acestor entităţi, pentru o îmbunătăţire continuă și vizibilă a activităţii medicale și administrative”, ne-a declarat dr. Ileana Stamate (foto) în cadrul unui interviu pe care ni l-a acordat. Aceasta este medic primar Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice și purtător de cuvânt al organizaţiei.

Factor de echilibru în sistemul sanitar

Medicul specialist cu practică independentă funcţionează în România prin entităţi private diverse: SRL, PFA, CMI, asociaţii medicale. El este în același timp medic, angajat, angajator, antreprenor, jurist, economist, „o îmbinare unică de competenţe pentru a-și putea desfășura activitatea medicală”. Este astfel o entitate privată, dar care oferă servicii publice contractuale prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„La momentul înfiinţării PMSPI exista – și există în continuare – Asociaţia Profesională a Medicilor din Ambulator (APMA). Însă era nevoie clar și de o organizaţie care să se implice și să ajute medicii din punct de vedere antreprenorial, cu legislaţia în vigoare, cu partea administrativă, birocraţia, contracte cu Casa, reprezentare în faţa autorităţilor – DSP, ANAF etc.”, explică dr. Stamate. Totodată, aceasta spune că PMSPI își propune să fie un factor de echilibru în sistemul medical din  România. Să conlucreze cu celelalte asociaţii profesionale, să devină partener de încredere pentru Colegiul Medicilor din România, contribuind la asigurarea sustenabilităţii economice, la protejarea caracterului liberal al profesiei medicale și la crearea unui mediu legislativ favorabil atât pentru medici, cât și pentru pacienţi.

       Membri fondatori PMSPI:

• Dr. Marineta Măgureanu – președinte 
• Dr. Lavinia Grama – vicepreședinte
• Dr. Dana Bălan – vicepreședinte
• Dr. Isabella Postolache 
• Dr. Delia Viola Reurean-Pintilei 
• Dr. Lidia-Simona Barbu – trezorier
• Dr. Liana-Laurenţia Manolache 
• Dr. Mariana Roşculete-Dinu – secretar
• Dr. Viorica Gabrian

Venitul cabinetului nu este venitul medicului

Ambulatoriile de specialitate, medicii care lucrează independent, sunt entităţi private care intră în contract cu Casa și prestează servicii publice contractuale gratuite pentru pacienţii din România cu asigurări de sănătate obligatorii. Venitul cabinetului este obţinut aproape exclusiv din plata de către CNAS a serviciilor medicale prestate, la care se adaugă consultaţiile cu plată: „Este un venit al cabinetului, stabilit de Casă prin valoarea punctului per serviciu, din care se scad toate cheltuielile aferente desfășurării activităţii. Nu putem să depășim suma pe care o primim de la Casă, deoarece suntem limitaţi în numărul de consultaţii și de servicii stabilite prin contractele pe care le semnăm. Aceasta este legislaţia”. 

Pe de altă parte, situaţia socioeconomică din acest moment este defavorabilă investiţiilor, deschiderii cabinetelor medicale, atragerii în mediul privat a unui medic tânăr. Nici în PNRR nu a fost cuprins acest segment medical (ambulatoriul de specialitate), de unde se puteau atrage fonduri pentru dezvoltare. Au fost cuprinse doar medicina de familie și spitalele. „Acest minus ar trebui compensat într-un fel prin creșterea valorii punctului per serviciu și prin crearea unui nou cadru legislativ, astfel încât și cabinetele private de ambulatorii de specialitate să poată beneficia de aceste fonduri”, consideră Ileana Stamate.

Informaţii „de la firul ierbii”

„Noi nu luptăm doar pentru creșterea finanţării, ci mai ales pentru înţelegerea rolului acestui segmentul medical”, punctează medicul. Potrivit acesteia, conducerea PMSPI consideră că, în acest domeniu, autorităţile nu au avut până acum un partener de discuţie care să le ofere informaţii „de la firul ierbii”: „Una este să ai o informaţie macro – «da, nu este ok, trebuie să creștem finanţarea» – și alta este să ai informaţii la nivel microscopic”.

       Principalele obiective ale PMSPI:

• Susținerea și dezvoltarea antreprenoriatului medical mic și mediu
• Promovarea modificărilor și actualizărilor legislative
• Apărarea unei nișe vulnerabile: medicii specialiști independenți
• Dezvoltarea unui parteneriat activ cu autoritățile și alte organizații profesionale

În această ordine de idei, în ultimele șase luni, Patronatul a trimis „peste 50 de documente către CNAS, către Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Finanţe, Guvern. Am fost primiţi în audienţă de Colegiul Medicilor din București, de Colegiul Medicilor din România, de CNAS, de prof. dr. Carmen Orban, consiliera pe probleme de sănătate a prim-ministrului, de Comisiile de Sănătate ale Camerei Deputaţilor și Senatului”. Interlocutoarea mea spune că au găsit deschidere la aceste autorităţi, dar „din păcate, ceea ce am reușit să obţinem deocamdată, cu ajutorul Colegiului Medicilor din România – singurul care poate negocia cu Casa –, este o creștere a finanţării punctului per serviciu cu 50 de bani; este o victorie mică, dar este o victorie”. 

Cabinetele independente oferă acces rapid la consultaţii și tratamente, relaţie directă și personalizată cu medicul, servicii în zone unde reţelele mari nu sunt prezente.

Dar membrii PMSPI nu vor să se înţeleagă că finanţarea este singurul lor obiectiv. Își doresc să se ajungă până acolo încât să se schimbe paradigma în ceea ce privește acordarea asistenţei medicale din România: „Să fim luaţi în seamă, să fim consultaţi, să fim întrebaţi cum ne-am putea organiza mai bine; avem nevoie de schimbări legislative”. Schimbări legislative la negocierea cărora vor să fie parte atât ei, cât și celelalte asociaţii profesionale. Asta presupune mai întâi schimbarea Legii 95/2006, care prevede că singura organizaţie care îi reprezintă este Colegiul Medicilor din România.