Transformarea
Google într-o mare corporație umbrelă numită „Alphabet“ nu pare a avea prea
mult de-a face cu cercetarea medicală. Dar impresia este greșită. Google este
implicat în mai multe proiecte de cercetare în domeniul științelor medicale.
Cel mai promițător este „Life Sciences“, unde se lucrează împreună cu Novartis
la dezvoltarea unor lentile de contact deștepte care să poată monitoriza
diverse variabile biochimice din corp, glicemia de pildă, prin intermediul unor
microsenzori. Proiectul este coordonat de cercetători de la Harvard. Un alt
proiect Google este Calico, o companie de biotehnologie condusă de Arthur
Levinson, unul dintre cei mai buni manageri din lume în domeniul
biofarmaceutic, populată de nume de primă mărime din universul geneticii, care
și-au stabilit drept obiectiv dezlegarea mecanismelor care controlează
procesele îmbătrânirii.
Dr. Arthur Levinson
Apariția „Alphabet“ are ca scop, conform
celor doi fondatori Google (ale căror averi personale însumează 66
miliarde de dolari), posibilitatea „de a administra mai fluent lucruri
independente care nu sunt foarte relaționate între ele“.
O analiză publicată de revista Forbes
consideră de bun augur separarea, de acum clară, între activitățile online ale
Google și cele din domeniul științelor medicale. Marele avantaj al proiectelor
științifice ale Google este protecția oferită de puterea financiară colosală
care stă în spate. Spre deosebire de alte companii de biotehnologie,
cercetătorii Google se pot concentra pe termen lung pe obiectivele lor, fără
grija profitului, a raportului anual care trebuie prezentat acționarilor sau a
scăderii acțiunilor pe bursă. Pare un detaliu, dar acest tip de securitate
oferă liniștea necesară dezvoltării acelor aplicații care vor schimba viața a
milioane de pacienți.
Peste
2.600 de oameni mor anual în Belgia ca urmare a infecțiilor nosocomiale. Este
motivul pentru care profesorul Herman Goossens, președintele Comisiei belgiene
de coordonare a politicii antibiotice, a propus sancționarea financiară a
spitalelor care nu respectă regulile corecte de prescriere a antibioticelor.
Cotidianul Le Soir anunță că în spitalele belgiene consumul de
antibiotice a crescut cu 5,6% între 2007 și 2013, în aceeași perioadă consumul
la domiciliu scăzând considerabil. Rămâne de văzut dacă propunerea profesorului
din Anvers va fi transformată în lege, dar tare bine ar fi. Ar exista un
precedent care ar putea fi invocat și în România.
Problema
prețurilor prea mari practicate de companiile farmaceutice pentru medicamentele
lor originale continuă să fie în centrul dezbaterilor europene. Un articol
recent semnat de membri ai Office of Health Economics enumeră și discută
fezabilitatea celor trei mecanisme posibile pentru implementarea unui mecanism
de prețuri diferite pentru medicamentele originale comercializate în Uniunea
Europeană.
Prima opțiune este implementarea unui catalog
de prețuri diferențiate la nivel central, fie printr-un mecanism automat de stabilire
a prețurilor, fie printr-un acord între statele membre UE. A doua opțiune este
apariția unei Europe „în două viteze“, cu două blocuri de state: unul cu
venituri scăzute și celălalt cu venituri ridicate. Între cele două blocuri
comerțul paralel și referențierea nu ar fi posibile. Cea de-a treia opțiune se
referă la stabilirea diferențiată a prețurilor de la caz la caz, dar cu
condiția asigurării confidențialității contractului încheiat între guvernul
statului respectiv și compania farmaceutică, pentru a nu fi influențate
prețurile din alte state. Această ultimă opțiune include o renunțare la
transparența cheltuielilor publice din zona farma. Dezbaterile continuă
deocamdată liniștit, dar toamna viitoare pare să fie foarte încinsă.
Ministrul
francez al sănătății, Marisol Touraine, a reușit în doi ani ceea ce omologii ei
români nu reușesc de zece ani. Să plătească gărzile efectuate de studenți și să
mărească plata gărzilor efectuate de rezidenți. Știu, și noi am fost surprinși
să auzim că un student francez este plătit pentru gărzile pe care le
efectuează. E drept, nu mult (40 de euro și 52 de euro începând din 2016), dar
este un gest simbolic care contează mult în psihologia ucenicului în medicină.
Îl valorizează și asta e foarte important în anii studenției.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
