Amenda din gardă

   Medicii australieni întâmpină sărbătorile cu zâmbetul pe faţă. Cel puţin cei care citescMedical Journal of Australia, revistă care a pregătit un număr special de sărbători. Cel mai mult ne-a plăcut articolul¹ pregătit de directorul programului de pregătire în medicina de urgenţă de la un important spital din Sydney. Glumă-glumă, dar care poate fi legătura dintre monedele de aur şi testele de dozare a proteinei C reactive? Păi să vedem. Un audit al activităţii din departamentul de urgenţă a scos la iveală faptul că la nu mai puţin de un sfert din toţi pacienţii care s-au prezentat la camera de gardă, medicii au cerut dozarea proteinei C reactive. Sunt puţine dovezi care să indice testul (scump) în defavoarea altor markeri ai inflamaţiei (VSH, fibrinogen). Şi totuşi, un calcul simplu a indicat că banii daţi pe dozarea CRP ar fi ajuns uşor pentru achiziţionarea unui ecograf mobil. În fiecare an. Motiv pentru care James L. Mallows, directorul departamentului, a decis să instituie un mic experiment. (O paranteză: un manager român, dacă ar fi constatat acelaşi lucru, probabil că s-ar fi grăbit să-şi facă un laborator către care să externalizeze dozările respective. Ipotetic vorbind.) Ei bine, medicul nostru a instituit o amendă – un ban de aur (un dolar australian) – pentru oricine mai cere dozarea CRP. Mai mult, s-a amenajat un loc în care să se pună, la vedere, borcanul colector şi, de câte ori cineva cerea dozarea markerului respectiv, cei din jur scuturau cu zgomot borcanul cu banii de aur. Urmarea? S-a ajuns la doar 394 de dozări, de la 1.290 în luna anterioară, în condiţiile în care numărul prezentărilor în urgenţă a fost un pic mai mare în luna cu amenzi. Mai mult, cele 394 de teste nu au fost cerute de personalul din urgenţă, ci de medicii specialişti chemaţi în consult în camera de gardă. Morala? Aţi auzit de vreun audit al activităţii medicale în spitalele româneşti?

Numai goblin să nu fii

   Tot de la antipozi ne vine şi o altă ştire². Dacă l-aţi citit pe J. R. Tolkien, atunci ar trebui să ştiţi ce sunt hobiţii, elfii, trolii şi goblinii. Dacă nu, puteţi (re)vedea seria „Stăpânul inelelor“ sau, mai simplu, puteţi merge la cinema zilele astea, pentru a vedea noul film Hobbit. Odată făcut şi acest pas, vă putem dezvălui ştirea: aceste rase, care vieţuiesc în Pământul de Mijloc, par să fie influenţate în bunătatea lor de… asigurarea necesarului de vitamina D. Mai mult, nu doar dieta şi expunerea la soare se asociază cu caracterul personajelor, ci şi succesul lor în paginile scrise de Tolkien. Cel mai rău ies la calcul trolii şi goblinii, în vreme ce elfii, oamenii şi hobiţii sunt învingători detaşaţi. Vedeţi ce mult contează un regim igieno-dietetic echilibrat?