În 2019, impactul poluării a fost mai mare decât cel produs de război, terorism, malarie, tuberculoză, HIV/SIDA, droguri sau alcool, arată cel mai recent raport „The Lancet”.
Comisia privind poluarea și sănătatea a publicației de specialitate „The Lancet” estimează că unul din șase decese are drept cauză poluarea. În 2019, fenomenul a dus la 9 milioane de decese.
Analiza, realizată de o echipă internațională de oameni de știință, arată că impactul poluării, în anul dinaintea pandemiei, a fost mai mare decât cel produs de război, terorism, malarie, tuberculoză, HIV/SIDA, droguri sau alcool. Modul în care pandemia va afecta aceste cifre nu este încă foarte clar, spun experții, citați de ABC News.
Deșeurile care ajung în aer, apă și în sol nu ucid în mod direct, dar sunt la originea bolilor cardiovasculare, cancerelor, problemelor respiratorii sau digestive. Țările cu venituri medii și scăzute sunt cele care resimt cele mai puternic efectul poluării, ele înregistrând 92% din decese și majoritatea pierderilor economice aferente fenomenului, arată autorul principal al raportului, Richard Fuller, citat de BMF TV.
În ciuda îmbunătăților realizate în ultimii ani, poluarea aerului și cea chimică au făcut ca rata de deces să rămână neschimbată din 2015 încoace. Doar contaminarea aerului este responsabilă de 75% din decesele raportate.
O altă sursă de îngrijorare sunt substanțele chimice și metalele grele – în special cu plumbul - , care provin din baterii și din deșeurile electronice, precum calculatoarele.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, estimările The Lancet privind decesele cauzate de plumb și substanțe chimice coincid, în mare parte, cu cele ale OMS.
Aceste particule sunt ca un cal troian, conțin chimicale toxice, plumb, substanțe cu efect cancerigen. Odată ajunse în fluxul sanguin, acționează ca niște proiectile dirijate”, a spus dr. Philip Landrigan, director al Global Observatory on Planetary Health din cadrul Boston College și co-autor al raportului.
Statele Unite și alte țări cu venituri mari au luat câteva măsuri pentru a combate fenomenul – dar experții spun că poluarea nu cunoaște granițe și are efecte la scară globală.
Și schimbările climatice, și poluarea sunt probleme globale care necesită soluții globale”, a spus dr. Robert Dubrow, profesor de sănătate a mediului la Yale School of Public Health.
Cercetătorii care au realizat analiza The Lancet speră ca raportul să impulsioneze acțiunea politică, pentru standardizarea monitorizării nivelului de poluare, investiții în cercetare, înăsprirea controalelor realizate în parteneriat și trecerea la surse de energie regenerabilă.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe