În România sunt aprobate aproape toate terapiile biologice și biosimilare pentru tratarea bolilor reumatismale inflamatorii, însă acestea sunt prescrise doar pacienților cu forme severe ale bolii și cu mai multe eșecuri terapeutice înregistrate după utilizarea produselor convenționale, au atras atenția participanții la lansarea proiectului „Și eu am nevoie de tratamentul potrivit”. 

Proiectul se va desfășura până în luna aprilie și va avea două direcții de dezvoltare: derularea unei campanii de advocacy privind prescrierea tratamentelor biologice și biosimilare în stadii mai puține avansate ale bolilor reumatismale; organizarea unei campanii online de informare privind aceste patologii și tratarea lor. „Vor fi și patru emisiuni online în care vom vorbi despre toate aceste afecțiuni. Vrem să organizăm și două întâlniri cu pacienții, una la Cluj și una la București(...) Ne propunem ca la finalul lui să lansăm un document de poziție”, a declarat Andrei Huțanu, președintele Asociației Pacienților cu Boli Reumatismale din Transilvania ART și inițiatorul campaniei.

Tratăm după protocoale învechite

România este printre puținele țări din Europa cu un acces atât de restrictiv la terapiile biologice și biosimilare, iar acest lucru trebuie schimbat, a atras atenția prof. dr. Cătălin Codreanu, președintele ales al Societății Române de Reumatologie (SRR): „Tratăm prea puțin și prea târziu (...). În prezent, în România, accesul la terapiile inovatoare se face pe baza unor protocoale elaborate acum 10-15 ani, care la vremea respectivă erau foarte bune. Dar de atunci nu au mai fost actualizate, de aceea și în prezent noi permitem accesul la terapii inovatoare pentru persoanele care sunt în stadii avansate de boală, cu eșec la una, doua, chiar mai multe terapii. Astfel, inevitabil, cheltuim mai mulți bani, dar obținem mai puțin decât am putea obține aplicând aceeași cheltuială, dar am aplica-o mai devreme în cursul evolutiv al bolii.”

În acest context, prof. dr. Elena Rezuș, președinta SRR și a comisie de Reumatologie din cadrul Ministerului Sănătății, a arătat că protocoalele pentru anumite afecțiuni – între care artrita reumatoidă, artrita psoriazică, lupus sau artrita idiopatică juvenilă –, se află în proces de revizuire, fapt ce va determina unele modificări în acordarea tratamentelor, inclusiv a celor biologice și biosimilare. Acestea ar urma să fie recomandate încă din stadiile moderate ale patologiilor: „Există studii care au demonstrat că pacienții care prezintă o activitate moderată a bolii răspund prompt la terapia biologică și au șanse mai bune de a obține și de a menține remisiunea bolii. (...) Am încercat să facilităm inițierea pe terapia biologică și sintetică țintită, acceptând scorurile de activitate moderată pentru inițierea tratamentului, și, mai ales, să introducem inițierea precoce a terapiei moderne la pacienții care prezintă factori de prognostic negativ.”

În ziua de astăzi, în România, doar 10.676 pacienți cu boli reumatismale inflamatorii primesc tratament biologic sau biosimilar, dintr-un total estimat care se apropie de un milion de la nivelul întregii tari, conform statisticilor europene. În prezent, Europa se confruntă cu o povară semnificativă a bolilor musculo-scheletale – aproximativ 120 milioane de persoane (1 din 5) sunt afectate de una din cele 200 boli musculo-scheletale, a atras atenția dr. Răzvan Ionescu, membru în Comisia de Advocacy a EULAR (Liga Europeană Împotriva Reumatismului – n.red). „Aceste boli cheltuiesc 2% din produsul intern brut al Europei, atât cu tratamentul, cât și cu costuri sociale, reprezentând 38% din costurile tuturor bolilor legate de munca”, a adăugat specialistul. 

Direcții de urmat

Situația atrage după sine necesitatea desfășurării unor acțiuni la nivel european. În acest sens, EULAR a identificat mai multe direcții de acțiune. Prima dintre ele vizează calitatea îngrijirilor acordate pacienților cu boli musculo-scheletale, inclusiv aplicarea unor strategii care să asigure accesul la un diagnostic cât mai corect și mai precoce și accesul la tratamente precoce, atunci când evoluția bolii nu este extrem de severă. „Protocoalele terapeutice naționale trebuie să vină în ajutorul pacienților prin scăderea poverii bolii autoimune reumatismale. Ca urmare, printr-un tratament personalizat și prin selectarea eficientă a pacienților eligibili pentru terapia cu medicamente biologice și sintetice țintite, se va realiza atât creșterea calității vieții pacienților, cât și reducerea impactului economic al bolilor reumatismale”, a explicat dr. Răzvan Ionescu. 

Tratamentul personalizat va avea o influență pozitivă și asupra celei de-a doua direcții de acțiune identificată de EULAR, și anume, implementarea de politici sociale care să reducă povara generată de afecțiunile musculo-scheletale. În acest sens s-a adus în discuție necesitatea implementării unor măsuri legislative și non-legislative care să faciliteze reinserția socială a acestor pacienți, fiind vorba inclusiv despre crearea unor locuri de muncă adaptate nevoilor persoanelor cu boli musculo-scheletale.

Ultima direcție propusă de organizația europeană este investiția în cercetare și inovație. „O mulțime dintre aceste 200 de boli nu au în acest moment tratamente care să le influențeze evoluția (...). E nevoie de ameliorarea cercetărilor în domeniul bolilor musculo-scheletale, în privința cauzelor acestora, în ceea ce privește influența comorbidităților asociate, precum și [în identificarea unor] noi modele terapeutice. [Sunt necesare] noi așezări ale felului în care privim aceste boli”, a conchis reprezentantul EULAR.