Infecţia cu virus sinciţial respirator (VSR; en.: RSV) este cel mai adesea autolimitantă, dar poate pune în pericol viaţa unor bebeluși sub 1 an, a vârstnicilor cu comorbidităţi și a persoanelor imunodeprimate.

În cadrul unei întâlniri cu presa care a avut loc săptămâna trecută, reprezentanţii Pfizer au anunţat că au înaintat către FDA (Administraţia pentru Alimente și Medicamente din SUA) cererea de aprobare pentru vaccinul anti-VSR destinat adulţilor. Răspunsul administraţiei este așteptat în luna mai a acestui an. Studiul care analizează administrarea vaccinului în rândul viitoarelor mame se află la finalul fazei 3, iar răspunsul FDA pentru această indicaţie este estimat pentru luna august.

În cazul unui răspuns pozitiv, vaccinul ar intra în procedură de aprobare cu prioritate și de către Agenţia Europeană pentru Medicamente, astfel încât în toamna aceasta ar putea fi disponibil pe ambele continente. Studiile au arătat o eficacitate a vaccinului de 86% împotriva formelor severe de boală.

De asemenea, compania GSK pregătește pentru toamnă vaccinul său împotriva VSR, studiat numai în rândul adulţilor peste 60 de ani.

Protecţie pentru vârstele extreme

Femeile însărcinate ar urma să primească vaccinul anti-VSR între trimestrele 2 și 3 de sarcină. Astfel, la naștere copiii ar avea deja anticorpi protectori, sintetizaţi de organismul matern, a explicat Kena Swanson, șefa diviziei de cercetare-dezvoltare vaccinuri virale în cadrul Pfizer.

Infecţia cu VSR dispune de un tratament cu anticorp monoclonal. Acesta se administrează profilactic copiilor născuţi prematur, ei fiind mai susceptibili de a dezvolta pneumonii grave cu VSR, din cauza insuficientei dezvoltări a plămânilor. Însă nu doar prematurii sunt la risc de infecţii severe. Virusul sinciţial respirator provoacă mai multe spitalizări decât gripa. Este cauza a 50% dintre pneumoniile primilor doi ani de viaţă și a 90% dintre bronșiolitele acestui interval.

Testarea pentru VSR – prin exsudat nazal – nu se face de rutină, iar gradul de conștientizare privind această infecţie a început doar recent să crească în rândul populaţiei, la nivel mondial.

Prevenţie vs. rezistenţă la antibiotice

În cadrul aceleiași întâlniri, Annaliesa Anderson, șefa diviziei de cercetare-dezvoltare a Pfizer, a anunţat că studiile realizate de companie asupra vaccinului împotriva Clostridioides difficile nu și-au atins obiectivul primar, de reducere a incidenţei acestei infecţii. Însă au arătat o reducere a severităţii bolii și a mortalităţii la persoanele care au primit vaccinul. Infecţia cu C. difficile, o provocare pentru medici din cauza rezistenţei antimicrobiene, poate fi consecinţa tratamentelor intensive cu antibiotice și afectează mai ales persoanele spitalizate.