Un studiu multicentric publicat pe JAMA PEDIATRICS arată că prevalența tulburărilor alimentare la copii și adolescenți este în creștere. Cele mai întâlnite tulburări de alimentație sunt anorexia nervoasă, nulimia și binge eating, prevalența acestora în rândul tinerilor fiind în creștere.

În această metaanaliză a 32 de studii care au inclus peste 63.000 de participanți din 16 țări, procentajul copiilor și adolescenților cu probleme de alimentație s-a ridicat la 22%. Procentajul a fost mai ridicat în rândul fetelor, al adolescenților mari și al celor cu indice de masă corporală ridicat.

Tulburările alimentare se numără printe cele mai periculoase tulburări psihice și au fost cauza a 318 decese în 2019 la nivel global.

Multe dintre cazurile de tulburări alimentare rămân nediagnosticate sau netratate, întrucât persoanele în cauză adesea ascund simptomele sau amână cât pot consultarea unui specialist din cauza sentimentelor de jenă sau de teama stigmatizării sociale.

Cercetătorii din Brazilia au făcut mai multe studii pentru a evalua comportamentele riscante și factorii predispozanți din rândul tinerilor și au observat că probabilitatea de a ajunge la un comportament alimentar nesănătos este mai mare printre tinerii care au o teamă intensă de a lua în greutate, care sunt preocupați excesiv de mâncare, au episoade de mâncat compulsiv sau care folosesc laxative. Așa cum am menționat, majoritatea nu au cerut ajutor de specialitate pentru aceste simptome.

Un studiu realizat în 2020 a conchis că mass-media are o importantă influență în construcția imaginii de sine și a stabilirii standardelor de frumusețe în special la adolescenți. Adolescenții care își modifică obiceiurile alimentare devin apoi mult mai vulnerabili la probleme psihice legate de alimentație.

Cercetătorii au determinat rata tulburărilor alimentare în rândul copiilor și adolescenților folosind chestionarul SCOFF (Sick, Control, One Fat, Food), cel mai folosit instrument de screening utilizat în diagnosticarea tulburărilor de alimentație.

Cercetarea sistematică a inclus consultarea a patru baze de date (PubMed, Scopus, Web of Science și Cochrane Library), cu date din perioada ianuarie 19990 -noiembrie 2022.