Astăzi începe Săptămâna Mondială a Imunizării (marcată din 24 până în 30 aprilie), un demers prin care comunitatea științifică internațională, experții din domeniu și reprezentanți ai statului român și ai diferitelor societăți profesionale s-au reunit în jurul aceluiași obiectiv: de a încuraja folosirea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele de bolile infecțioase.

Prezent la o dezbatere desfășurată în mediul online pentru a marca Săptămâna Mondială a Imunizării, profesorul Alexandru Rafila a amintit de ce este important ca în România să existe o lege a vaccinării. Acesta este și reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar mesajul transmis astăzi a fost cu atât mai important cu cât el este membru în Comitetul Executiv al OMS.

„În România, de câțiva ani, încercăm să promovăm o lege a vaccinării. De ce avem nevoie, în primul rând, de o lege a vaccinării? Pentru că în România, la fel ca și în țări dezvoltate din vestul Europei – mă refer aici la Franța, la Germania, la Italia –, acoperirea vaccinală a înregistrat scăderi constante de-a lungul timpului. Acest lucru a impus dezvoltarea unei legislații care să acopere această inconsistență a programelor de vaccinare, încât să ajungem la nivelurile pe care le recomandă Organizația Mondială a Sănătății pentru copii, adică 95% acoperire vaccinală, nivel care asigură, practic, protecția împotriva bolilor transmisibile prevenibile prin vaccinare”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila în cadrul dezbaterii online moderată de DCMedical.

Epidemia de rujeolă, în atenția experților

Totodată, președintele SRM a explicat că din anul 2009, în mod constant, acoperirea vaccinală în România a scăzut cu circa 10-15%, iar un exemplu oferit de profesorul Rafila a fost vaccinarea împotriva rujeolei:

„Pentru vaccinul rujeolic avem acoperire vaccinală de circa 85% la doza întâi, care se administrează la vârsta de un an, însă la doza a doua, care se administrează la vârsta de cinci ani, avem o acoperire vaccinală undeva în jur de 65%. Acest lucru a determinat în România de patru ani de zile să asistăm la o epidemie de rujeolă care a făcut 20.000 de îmbolnăviri, a produs și 64 de decese și ne așteptăm să apară și complicații tardive de pe urma acestor îmbolnăviri de rujeolă, care ar fi fost în totalitate evitate dacă aveam o acoperire vaccinală similară cu cea care era înregistrată în urmă cu 10 sau cu 15 ani”.

Citește și: Continuarea vaccinării, vitală în contextul pandemiei de COVID-19

Responsabilitatea este a părinților

Un alt element important pe care l-a adus în atenția publicului profesorul Rafila, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, pe lângă obligativitatea menționată în ceea ce privește vaccinarea, este responsabilitatea tuturor oamenilor:

„Responsabilitatea trebuie să existe din partea tuturor, fie că sunt medici de familie, medici pediatri, medici epidemiologi de la direcțiile de sănătate publică sau cei care lucrează în Ministerul Sănătății, inclusiv ministrul Sănătății, pentru asigurarea la timp a tuturor vaccinurilor din Programul Național de Vaccinare și, bineînțeles, organizarea lui într-o manieră care să îl facă accesibil”.

Pe lângă obligativitatea vaccinării și responsabilitatea pe care o poartă medicii și unele instituții ale statului, expertul OMS a amintit de un al treilea element esențial: responsabilitatea părinților:

„Un părinte trebuie să aibă o responsabilitate. Dacă iei decizia să nu îți vaccinezi copilul, iar copilul tău se îmbolnăvește sau îmbolnăvește alți copii, această responsabilitate trebuie asumată de toată lumea, pentru că nu se poate să refuzi să îți vaccinezi copilul care trăiește într-o comunitate – cum este cea școlară, de exemplu, iar nevaccinarea copilului tău este responsabilă de îmbolnăvirea altor copii”.