Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Măsuri care ar putea limita consumul irațional de antibiotice

Viața Medicală
Florentina Ionescu joi, 21 noiembrie 2019, ora 13:07

Săptămâna mondială pentru conștientizarea asupra importanţei antibioticelor este o acțiune desfășurată la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Anul acesta, ea este marcată între 18 și 24 noiembrie, iar cu această ocazie se pune accentul pe informarea corectă a pacienților cu privirea la folosirea corectă a antibioticelor, cât și pe ceea ce trebuie să știe cei care prescriu medicamente din această clasă.

Experții din domeniu s-au reunit recent la București pentru a discuta despre fenomenul consumului irațional de antibiotice din țara noastră și au prezentat câteva recomandări care ar putea fi de folos în limitarea acestui fenomen îngrijorător.

Astfel, sâmbăta trecută a avut loc o conferință de presă organizată de Societatea Română de Microbiologie (SRM), cu sprijinul OMS, dedicată rezistenței la antibiotice. Evenimentul a subliniat, printre altele, nevoia utilizării corecte a antibioticelor, întrucât medicamentele din această clasă prezintă riscuri pentru sănătatea publică atunci când sunt consumate în exces sau sunt folosite incorect, atât în spitale, cât și de publicul nespecialist.

antibiotice consum responsabil

O serie de măsuri concrete care ar putea contribui la limitarea consumul excesiv de antibiotice în țara noastră au fost prezentate în cadrul conferinței de prof. dr. Gabriel Adrian Popescu (foto), de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”.

Expertul a vorbi despre două paliere la care trebuie să ajungă mesajele importante: pe de o parte, prescriptorii de antibiotice, iar pe de altă parte, publicul nespecialist. Aceste două entități pot face mai multe pentru a limita consumul de antibiotice, dacă vor ține cont de aceste recomandări.

„Nu putem atribui responsabilitatea consumului mare sau eronat de antibiotice unei singure categorii: contribuie atât medicii prescriptori, cât și pacienții, care uneori solicită antibiotic cu tot dinadinsul, cei care își promovează produsele în scopul unei mai bune comercializări și faptul că, deși există reglementări, ele nu se aplică întotdeauna sau se aplică destul de rar”, a explicat prof. dr. Gabriel Adrian Popescu.

Ce trebuie să rețină publicul nespecialist în privința utilizării prudente a antibioticelor

Când este vorba de publicul nespecialist, experții nu se referă doar la pacienți, pentru că uneori antibioticele sunt obținute de rudele lor și nu în mod direct de persoanele care au nevoie de acel antibiotic. La consumul incorect, spune expertul în boli infecțioase, contribuie și faptul că pacienții utilizează aceste medicamente procurate direct din farmacii sau antibioticele rămase de la un tratament anterior ori de la un prieten, un vecin, o cunoștință.

Statisticile de la nivelul UE arată că în țara noastră se înregistrează o tendință lentă de scădere în ultimii ani, o reducere a procentului din totalul antibioticelor utilizate care au fost procurate de concetățenii noștri fără rețetă de la medic (de la 21% la 15%), în timp ce media europeană a crescut ușor.

Prof. Dr. Adrian Gabriel Popescu

Un studiu sociologic citat de prof. dr. Gabriel Popescu arată că nivelul de cunoaștere a problemei utilizării antibioticelor este redus în cazul publicului nespecialist de la noi din țară. Acesta spune că românii au o expunere din ce în ce mai redusă la informațiile privind utilizarea antibioticelor și mai ales privind situațiile când nu este necesar ca pacientul să primească antibiotice. În opinia expertului în boli infecțioase, informațiile constau în mesaje foarte simple pe care medicii le pot transmite, însă un rol îl au și mijloacele de informare în masă:

„Nu insista să ți se prescrie antibiotic dacă medicul îți spune că nu e nevoie, nu lua antibiotic fără să ai opinia unui medic. Nu insista în farmacie pentru a primi antibiotic. Atunci când ți se prescrie, respectă dozele și ritmul de administrare. Nu face singur [fără recomandarea medicului] analize de laborator pentru că – în cazul în care iese un rezultat pozitiv și este vorba de o colonizare și nu de o infecție – s-ar putea să vrei un antibiotic fără să fie cazul. Ține cont că antibioticele nu tratează orice infecție și, în primul rând, nu uita că virozele nu se tratează cu antibiotice. Există efecte nedorite ale antibioticelor, iar utilizarea excesivă contribuie la pierderea eficienței lor”.

Cei care ar putea să informeze corect pacientul și să îi transmită aceste mesaje sunt medicii, mai spune specialistul citat. El amintește că trebuie să existe o strânsă colaborare între medicii de diverse specialități care prescriu antibiotice și medicii specialiști în domeniile conexe cu patologia infecțioasă.

poster (8)

Ce trebuie să știe prescriptorii (medicii) în privința utilizării antibioticelor

Comisia Europeană pune accentul și anul acesta pe cum ar trebui să se prescrie și să se utilizeze corect antibioticele în țările Europa, a amintit expertul de la „Matei Balș”. Acesta a enumerat câteva măsuri de care trebuie să țină cont prescriptorii de medicamente.

„Sunt câteva principii pe care ar trebui să le urmeze orice medic care prescrie antibiotice: să nu trateze cu antibiotic viroze, să nu trateze cu ele colonizări bacteriene, să nu folosească antibioticele în mod profilactic – în afara unor indicații din ghiduri. De asemenea, să prescrie rarisim asocieri de antibiotice. Dacă nu este nevoie de antibiotic, trebuie să îi explici pacientului ce tratament simptomatic e indicat, ce alte măsuri are de urmat și când să se întoarcă la medic dacă simptomele s-au agravat”, a detaliat prof. dr. Gabriel Popescu.

Important!

Pentru a reduce abuzul de antibiotice și a erorilor de utilizare, dr. Gabriel Popescu amintește că avem nevoie de creșterea calității prescrierilor de antibiotice în comunitate și în spitale, de educarea publicului nespecialist (mai ales împotriva automedicației cu antibiotice, care nu sunt lipsite de efecte adverse) și de reglementări care trebuie aplicate.

Sursa foto: PR, pixabay.com

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC