Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Abordarea multidisciplinară a consumului de antibiotice

Viața Medicală
Dr. Mădălina PREDA vineri, 5 octombrie 2018
Viața Medicală
Dr. Alexandru-Andrei MUNTEAN vineri, 5 octombrie 2018
Viața Medicală
Dr. Mădălina-Maria MUNTEAN vineri, 5 octombrie 2018
Viața Medicală
Conf. dr. Gabriela Loredana POPA vineri, 5 octombrie 2018
Viața Medicală
Prof. dr. Mircea Ioan POPA vineri, 5 octombrie 2018
    Better Training for Safer Food (BTSF) este o iniţiativă a Comisiei Europene, Directoratului General SANTE şi în conformitate cu Consumers, Health, Agriculture and Food Executive Agency (CHAFEA), cu scopul de a crea strategii de pregătire în domeniul alimentaţiei, sănătăţii animalelor şi regulilor de creştere şi îngrijire a acestora. În plus, această iniţiativă urmărește și îmbunătăţirea altor domenii, precum sănătatea plantelor. Se poate considera că inițiativa este atât în sensul One Health, cât și Total Health.
    Unul dintre programele de pregătire este reprezentat de prevenirea și controlul rezistenței antimicrobiene în contextul unei abordări globale One Health pentru prevenirea și controlul infecțiilor care diminuează rezistența antimicrobiană. Inițiativa One Health are ca obiectiv principal stabilirea unei colaborări între sistemul sanitar uman și veterinar. Peste 900 de oameni de știință, medici și medici veterinari din întreaga lume au susținut inițiativa.
    Obiectivele acestor programe de pregătire includ în special asigurarea protecției consumatorilor și sănătatea animală și a plantelor. În plus, se dorește promovarea unei abordări complete atât a sănătății umane, cât și animale. Cel mai recent program de pregătire BTSF a avut loc la Stockholm, Suedia, între 17 și 20 septembrie 2018. Programul a inclus 30 de participanţi din 17 ţări, majoritatea medici veterinari, dar și colegi care activează în medicina umană. Au fost și participanți cu pregătire în domeniul farmaceutic sau al biologiei. În prezent, aceştia lucrează în diverse domenii relaţionate cu folosirea antibioticelor, sănătatea umană, veterinară sau alimentaţia, cu implicări diverse la nivel local, regional sau național (coordonatori ai laboratoarelor din cadrul autorităților pentru alimentație, directori ai servicilor de sănătate animală, inspectori veterinari, coordonatori ai unor programe naţionale de prevenire a apariției și extinderii rezistenţei la medicamentele antimicrobiene şi a infecţiilor asociate îngrijirilor de sănătate, directori ai unor autorităţii de sănătate publică, responsabili ai unor laboratoarele de diagnostic al zoonozelor, responsabili ai unor laboratoarele pentru diagnostic fenotipic şi molecular al bacteriilor Gram negative multirezistente la antibiotice, inspectori veterinari pentru rezistenţa la antibiotice sau persoane implicate în realizarea bazelor de date privind folosirea antibioticelor la animale și altele). Programele și organizarea acestui tip de activități sunt foarte importante în contextul problematicii diverse și complicate a rezistenței la antibiotice și chimioterapice, situație recunoscută drept o prioritate la nivel mondial.

Monitorizarea substanțelor antimicrobiene, o necesitate

    Programul de pregătire de la Stockholm a constat în scurte prezentări şi activităţi de grup. Prezentările au fost variate, oferind atât informaţii de bază privind mecanismele de apariţie a rezistenţei la antibiotice, cât și aspectele epidemiologice legate de modalitățile de răspândire la oameni, în mediu şi la animale, precum şi conexiunile dintre acestea. Conexiunile și interconexiunile sunt de o complexitate deosebită. Prezentările au inclus informații privind factorii care duc la apariţia rezistenţei la antimicrobiene şi concepte generale privind acest aspect. A fost luat în discuție planul de acţiune din 2011 al Comisiei Europene privind ameninţarea reprezentată de rezistenţa la medicamentele antimicrobiene, cu sublinierea importanţei abordării multisectoriale şi prezentarea rezultatelor acestui plan.
    Este de subliniat strategia Uniunii Europene 2017–2022 pentru prevenirea rezistenței la antimicrobiene, prezentarea cadrului legal al Uniunii Europene privind rezistenţa la antimicrobiene şi folosirea acestora. S-au discutat iniţiative internaţionale în acest domeniu (ale Organizaţiei mondiale a sănătăţii, ale Organizaţiei naţiunilor unite a alimentelor şi agriculturii, ale Organizaţiei mondiale a sănătăţii animale etc.) sau iniţiative privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei la antimicrobiene în domeniul veterinar şi uman, precum şi modul de recoltare a probelor, de identificare a speciilor bacteriene şi de testare a sensibilităţii la antimicrobiene, Staphylococcus aureus meticilino-rezistent şi rezistenţa bacteriană la antibiotice de ultimă linie. Au fost prezentate și ilustrate prin exemple concrete activitatea unor agenţii precum Agenţia Europeană a Medicamentului, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, rolul mediului în apariţia şi răspândirea rezistenţei la antimicrobiene şi, nu în ultimul rând, documente disponibile privind folosirea prudentă a antibioticelor în domeniul medical veterinar şi uman.
    Participanţii au fost împărţiţi în mai multe grupuri de lucru, realizate din persoane cu activități în domenii diferite, astfel încât în fiecare grup să existe atât persoane care lucrează în sectorul animal, cât şi în cel uman sau în relație cu mediul. După primele două zile, componența grupurilor a fost schimbată pentru a oferi posibilitatea participanţilor să lucreze şi cu alte persoane, pentru întărirea colaborării și în speranța construirii unor echipe multidisciplinare care să păstreze legătura și după sesiunea BTSF, să abordeze problematica la nivel european și să creeze acorduri și eventuale convenții care să depășească granițele.
    Temele activităţilor de grup au variat între prezentarea planurilor naţionale existente şi imaginarea unor programe care ar putea fi implementate. În unele ţări, planurile sunt mai dificil de implementat sau nu au fost stabilite modalităţi de sancţionare a celor care nu le respectă. În alte state, în cazul în care nu sunt trimise probe spre centrele naţionale de referinţă, spre exemplu, spitalele pot fi sancţionate financiar. S-au putut observa diferenţe între ţări şi în ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor; în unele ţări, din păcate, antibioticele și chimioterapicele se pot obţine direct de la farmacie, fără recomandare medicală. În același timp, în alte state au fost implementate reguli prin care s-a impus ca anumite clase de antimicrobiene să se poată administra doar dacă o comisie formată din mai mulţi medici este de acord cu respectiva administrare. Ne propunem să prezentăm astfel de exemple, pentru a sta în atenția autorităților de sănătate publică.
    Pentru realizarea planurilor şi a strategiilor de prevenire a consumului irațional, de multe ori abuziv de-a dreptul, a medicamentelor antibiotice și chimioterapice, un pas foarte important este reprezentat de cunoaşterea situaţiei actuale în ceea ce priveşte consumul de antibiotice. Aceste informații nu sunt disponibile, cu relevanță statistică, la nivel național. Au fost întreprinse unele studii ale căror rezultate sunt parțial cunoscute. Activități susținute de sănătate publică în acest domeniu sunt strict necesare. Alte aspecte sunt legate și de faptul că multe antibiotice ajung în mediul extern încă din momentul producerii, altele de la persoane care aruncă antibioticele nefolosite. O altă sursă majoră este reprezentată de antibioticele folosite în domeniul veterinar, şi nu doar cele administrate în scop terapeutic, ci şi cele folosite în alimentaţia animalelor. În sensul identificării acestei problematici particulare, în țara noastră a fost câștigat un proiect de cercetare care, pe o perioadă de 48 de luni, va implica specialiști și cercetători din cinci instituții, urmărind obținerea unor răspunsuri relevante.
    A fost subliniată importanţa activităţilor coordonate şi abordate în conexiune, nu separat pentru fiecare domeniu. Aceste activități ar trebui realizate înainte și după integrarea tuturor informaţiilor, fără a omite influenţa pe care datele obținute ar putea să o aibă asupra celorlalte ramuri ale sănătăţii publice.
    Un alt scop al acestor programe este instruirea persoanelor aflate în puncte-cheie ale sistemului medical, realizarea unei reţele, promovarea folosirii indicatorilor şi a sistemelor pentru monitorizare a substanțelor antimicrobiene. Ținta nu este deloc facilă, ţinând cont de faptul că de multe ori indicatorii se raportează la populaţia generală care, uneori, în medicina veterinară nu este cunoscută.

Interes scăzut din partea tinerilor absolvenți

    Pentru a ne putea îndrepta spre țintă, pentru a putea atinge obiectivele generale și specifice, pentru a realiza toate aceste activităţi este nevoie de personal. Având în vedere lipsa de atractivitate a sănătății publice față de tinerii absolvenți, este evident deficitul numeric. Însă de o și mai mare importanță este nivelul de instruire, personalul implicat trebuie să fie instruit corespunzător (științific, tehnic) şi responsabil. Persoanele implicate în această problematică diversă, complexă și complicată trebuie nu doar să îşi ia foarte în serios activitatea, dar să rămână pe postul pentru care au fost instruite și nu să îl părăsească după un timp mediu sau scurt, silind autoritățile să instruiască alte persoane, cu o mare risipă de fonduri și resurse umane. Pentru scăderea rezistenței la medicamentele antimicrobiene este nevoie și de monitorizarea corectă și chibzuită a acesteia, de diagnosticul rapid, dar, în acelaşi timp, şi de educarea populaţiei generale privind folosirea judicioasă a antibioticelor și chimioterapicelor.
    Dorim să încheiem punctând următoarele. În tratarea şi prevenirea bolilor infecţioase, un rol important  îl au activitatea în echipă şi comunicarea. Spre exemplu, medicul clinician ar trebui să trimită probele către laborator însoţite de informaţii despre pacient pentru a putea fi realizat diagnosticul corect. În același timp, medicul microbiolog sau medicul de laborator ar trebui să ajute la interpretarea rezultatelor, pentru a putea stabili împreună cu medicul curant dacă este vorba despre colonizare sau infecţie, dacă se impune tratarea şi care antibiotice ar fi de elecţie. Colaborarea nu trebuie să aștepte redactarea rezultatelor și trimiterea buletinelor de analiză. Colaborarea poate începe la telefon, având o legătură directă pe parcursul stabilirii diagnosticului și al alegerii celui mai bun tratament de urmat.
    Tratarea infecțiilor ar trebui efectuată conform ghidurilor locale, iar antibioticele utilizate ar trebui să aibă un spectru cât mai îngust posibil. Este posibilă şi o abordare de tip wait and see, abordare în cadrul căreia pacientului i se poate prescrie un medicament antimicrobian, dar numai după ce i s-a explicat că este bine să le achiziţioneze şi administreze doar dacă situaţia se agravează sau apar alte modificări (aceasta se poate aplica în funcție de comportamentul populaţiei şi de abilitatea acesteia de a înţelege importanţa unui tratament corect).
    Un rol foarte important în echipa multidisciplinară îl au asistentele medicale – în multe țări, ele sunt primele care iau contact cu pacienţii, sunt cele care petrec cel mai mult timp cu aceștia şi ar avea posibilitatea să le explice o serie de aspecte privind antibioticele și folosirea corectă a lor. În același sens ar fi de preferat ca, la 48–72 de ore de la începerea unui tratament cu antibiotice, asistentele medicale să-i amintească medicului curant datele care ar permite revizuirea antibioticoterapiei, după caz.
    Antibioticele și chimioterapicele reprezintă adevărate arme la dispoziția sistemului sanitar (uman sau veterinar) pentru combaterea bolilor infecțioase, însă utilizarea lor în exces sau irațional a permis selectarea microorganismelor rezistente. Se consideră că utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor antimicrobiene, a antibioticelor este cel mai important factor care conduce la rezistență, în lumea întreagă, umană sau veterinară. Eforturile de a preveni infecțiile rezistente includ imunizarea, prevenirea și controlul infecțiilor, administrarea corectă a medicamentelor antimicrobiene. În mod cert, sunt esențiale colaborarea și aplicarea în mod colegial, extins, a tuturor cunoștințelor acumulate în domeniu.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC