Instituţiile sau, mai bine zis, oamenii din instituţiile românești nu se dezmint. Tot ce s-a scris, din secolul al XIX-lea și până chiar în vremea comunistă, despre unii angajaţi și modul cum aceștia relaţionează cu publicul și cu cetăţenii este perfect reproductibil și în prezent.
Sper că acest text va face ca întreaga comunitate interpretativă să înţeleagă că frământările sale sunt o formă de sex nereproductiv și că i-ar sta mai bine ca, pe viitor, să practice continenţa.
Să te așezi la casa ta, așa eşti sfătuit de părinţi, și comunitatea îţi pândește mișcările până te vede „luat” și pus în „celula de bază”. Astâmpărul, chiar dacă ascunde putreziciune, este glorificat.
După fiecare sesiune cu studenţii realizez că trăiesc o perpetuă zi a cârtiţei. Sper, cu fiecare generaţie, ca mentalitatea să se schimbe, însă nu este deloc așa.
Există şi „dificultăţi“ – să le zic – plăcute. Cum ar fi, bunăoară, alegerea, din conţinutul bogat şi divers al unei reviste bine concepute, precum LE GENERALISTE, a celor mai interesante articole, pentru a le prezenta unui cititor avizat – ca cel al săptămânalului nostru – într-un spaţiu totuşi limitat. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe