Între producătorii de miere din UE, România se află pe locul al doilea – ba a fost și pe primul loc în 2018. O realizare lăudabilă pe care, paradoxal, politicile naţionale o sabotează, în dauna apicultorului, a consumatorului și a sănătăţii publice.
Legea 79 privind modificarea Legii apiculturii se promulga în urmă cu trei ani. O mică victorie, după zeci și zeci de luni de așteptare – fiindcă noul act normativ schimba modul de etichetare a mierii, pentru mai multă transparenţă și garanţii suplimentare privind calitatea mărfii.
Dar mult așteptata lege nu a intrat în vigoare, fiindcă normele metodologice de aplicare nu s-au aprobat nici până în prezent. Se perpetuează astfel o situaţie ciudată, în care falsurile se lăfăie nestingherite pe rafturile supermarketurilor, iar clienţii debusolaţi cumpără ieftin și prost.
Contrafacerile nu sunt însă singurul inamic al mierii românești.
Înainte de Legea 79, etichetarea se făcea conform unui regulament european, spune Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS – Federaţia Asociaţiilor Apicole din România. O minimă condiţie era menţiunea pe etichetă a statului din Uniunea Europeană de unde provenea mierea sau, dacă era vorba de un amestec, trebuia să i se precizeze originea UE sau non-UE.
„Când legea era încă în dezbatere în Parlament, noi, apicultorii, ne-am exprimat în favoarea unei etichetări fără echivoc. Și anume, să se spună clar ţara din care vine mierea, iar dacă e vorba de un amestec, să se menţioneze toate sursele de provenienţă. Mai mult, noi am propus ca să apară și proporţia – cât la sută din miere e originară din Franţa, cât din China –, însă acest deziderat ne-a fost refuzat”, explică vicepreședintele ROMAPIS.
În iunie 2020, Legea 79 a fost în fine promulgată și urma să fie pusă în aplicare prin norme metodologice aprobate în termen de 90 de zile, prin Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Au trecut de atunci aproape trei ani, normele nu-s.
Se pune, logic, întrebarea: pe cine deranjează transparenţa? „Lipsa de claritate nu e specifică doar României”, arată Constantin Dobrescu. „Mierea e un produs căutat, dar nu-i foarte ieftin – drept pentru care se numără printre cele mai falsificate alimente din lume.”
De la an la an, contrafacerile implică tot mai multă tehnologie. „S-a ajuns la rafinamente de neînchipuit, falsificatorii cunosc metode de a replica anumiţi parametri specifici, caracteristici mierii autentice”, punctează amar vicepreședintele ROMAPIS. „Un ingredient-cheie e siropul chinezesc obţinut din orez, foarte greu detectabil în laboratoarele de analiză.”
Sunt procesatori de la noi care importă aceste siropuri, le combină cu produsul original, le ambalează și le distribuie în supermarketuri și în magazine. Iar pe etichetă nu-s obligaţi să treacă decât „origine UE” sau „din afara UE”.
„Efectul e îngrozitor nu doar asupra consumatorilor, ci și asupra apicultorilor. Ei nu pot să facă faţă acestei concurenţe neloiale, care pune pe piaţă produse neconforme la preţ mic.”
Ce organisme ar trebui să inspecteze calitatea mierii? „Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor ar trebui să verifice toată mierea care intră pe piaţă. Și mierea prelucrată de procesatori – aceștia operează, din punct de vedere legal, ca urmare a unei autorizaţii emise de ANSVSA –, și mierea de la apicultori”, spune Constantin Dobrescu.
Buba e la nivel de procesator, spune el: „Pentru că procesatorul este autorizat să cumpere miere de la mai mulţi furnizori. Poate să o amestece cum vrea el și cu ce vrea el”.
Un exemplu: în supermarketurile de la noi, o firmă – care evocă un crescător de albine hâtru – comercializează, printre altele, și mierea de salcâm. „Acest tip de miere nu are voie să cristalizeze cel puţin doi ani de când a fost ambalată. Faptul că nu cristalizează e o indicaţie a calităţii, a apartenenţei la sortiment, a corectitudinii. Cea vândută de firma respectivă e în general cristalizată – o neconformitate afișată cu obrăznicie și în dispreţul consumatorului”, punctează Constantin Dobrescu.
Un alt inamic al polenizatorilor, al mierii de calitate și al sănătăţii publice sunt neonicotinoidele – neonics, cum li se mai spune peste ocean, sau neonicele, cum le zic ai noștri. Sunt o clasă avansată de pesticide cu efect neurotoxic, folosite pentru culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiţă.
În 2013, Comisia Europeană a restricţionat utilizarea lor, iar în 2018 le-a interzis. Însă în România continuă să fie folosite an de an, prin derogări de la Ministerul Agriculturii.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis în ianuarie a.c. că aceste derogări sunt ilegale. Și, ce să vezi, România continuă să facă uz de ele, invocând „urgenţa” și lipsa de alternative.
Seminţele viitoarelor culturi sunt impregnate cu aceste otrăvuri, care au un efect de 7.000 de ori mai puternic ca DDT-ul, spune Constantin Dobrescu. În sol, neonicele omoară dăunătorii, dar, prin intermediul apei pluviale și de irigaţie, ajung să contamineze întreg ecosistemul. Plantele care se dezvoltă din seminţele tratate sunt și ele toxice. Albinele care ajung în contact cu nectarul și polenul își pierd memoria, capacitatea de navigare, le sunt afectate sistemul nervos și fertilitatea.
„În toamna lui 2022 (...) dintre apicultorii care au avut culturi de floarea-soarelui în apropierea stupilor (...), 94,2% au avut depopulări masive și/sau pierderi totale”, avertiza Constantin Dobrescu, într-un comunicat recent al World Wide Fund for Nature România (WWF).
Cei de la ROMAPIS au făcut o adresă către Avocatul Poporului și au fost sfătuiţi să se adreseze justiţiei. „Noi am mai avut un proces cu Ministerul Agriculturii, în urmă cu câţiva ani, pe care l-am pierdut – fiindcă nu exista practică în România legată de această speţă. Acum, însă, nu știu pe unde ar mai scoate cămașa o instanţă din ţară dacă ar da o decizie împotriva Curţii Europene.”
Organizaţiile Eco Ruralis și WWF România au solicitat și ele public, alături de ROMAPIS, ca Ministerul Agriculturii să se conformeze, pe viitor, hotărârii CJUE. Rămâne de văzut...
Citește și: Mierea, valoare nutrițională și beneficii pentru sănătate
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
