Pentru 1 din 2 români cancerul reprezintă principala problemă de sănătate, urmată de afecțiunile inimii și de stres. Și sănătatea mintală reprezintă încă un subiect delicat pentru români, fiind însă mult mai acceptată la nivel mondial.

Datele studiului arată că coronavirusul a reprezentat și în 2022 principala îngrijorare de sănătate la nivel global, fiind menționat de 47% dintre cetățenii globului, în scădere cu 23 de puncte procentuale față de 2021.

Citește și: Sondaj: Aproape 21% dintre români spun că au probleme cardiovasculare

Japonia a fost țara care a arătat cel mai ridicat nivel de preocupare cu privire la COVID-19 (73%) întrucât numărul de cazuri a crescut spectaculos în 2022, fiind urmată de Peru (66%).

Pentru România, COVID-19 nu mai reprezintă un subiect de îngrijorare, fiind menționat de doar 27% dintre conaționalii noștri.

„Sănătatea mintală a ocupat, pentru prima dată, locul al doilea la nivel global, fiind menționată în special de către femei (43%, comparativ cu 30% în rândul bărbaților), dar și de persoanele mai tinere și cu educație superioară”, se arată într-un comunicat.

Sănătatea mintală a fost cea mai răspândită preocupare în Suedia (63%), Chile (62%) și Irlanda (58%), în România fiind menționată de doar 20% dintre respondenți.

„Pandemia i-a făcut pe români să vorbească mai deschis despre starea lor emoțională, însă românii evită folosirea termenului de «sănătate mintală». La nivel colectiv, în România sănătatea mintală este interpretată ca implicând prezența unei afecțiuni psihice, persoanele care suferă de astfel de afecțiuni fiind de regulă considerate periculoase, imprevizibile și fiind evitate sau chiar excluse din viața socială și profesională. Românii au tradus sănătatea mintală printr-un termen mai prietenos și acceptat social - «stresul». Prin urmare, stresul în România a înregistrat scoruri peste media globală”, a precizat Laura Arpad, Healthcare Lead, Ipsos România.

Cancerul este încă o preocupare importantă pentru omenire, puțin peste o treime dintre respondenți (34%) percepându-l ca pe o problemă de sănătate majoră.

Nivelul de îngrijorare din Portugalia (79%) este cu mult peste orice altă țară și, de departe, principala preocupare din această țară. Urmează Belgia, unde 59% au identificat cancerul ca fiind principala problemă în domeniul sănătății, în timp ce România se află și ea în rândul țărilor cu scor mare (49%).

În România, cancerul este îngrijorător pentru toate segmentele de populație, înregistrând ponderi similare pe grupe de vârstă sau de gen, indiferent de nivelul de venit sau educație, în timp ce pe plan mondial preocupă mai degrabă femeile și persoanele peste 35 de ani, cu venituri și educație peste medie.

„Stresul ocupă locul al treilea între preocupările de sănătate ale românilor și respectiv locul al patrulea la nivel mondial. Spre deosebire de populația globului, românii au preferat să aleagă stresul în locul sănătății mintale ca o problemă importantă de sănătate. Stresul reprezintă o îngrijorare menționată de 34% dintre români, comparativ cu media globală de 26%, fiind mai prezent în rândul femeilor (40%, comparativ cu 29% dintre bărbați)”, potrivit studiului.

Afecțiunile cardiovasculare nu reprezintă o preocupare pentru omenire, ocupând abia poziția a noua la nivel global.

În România, însă, afecțiunile inimii reprezintă a doua problemă de sănătate după cancer, fiind menționate de 35% dintre români, indiferent de vârstă sau gen.

„Dacă analizăm cifrele privind problemele de sănătate din perspectiva cauzelor mortalității, percepțiile românilor sunt mai aproape de realitate. La nivel global, dar și național, principala cauză a mortalității, conform Organizației Mondiale a Sănătății, o reprezintă afecțiunile cardiovasculare și în special boala cardiacă ischemică, urmată de accidentul vascular cerebral, a treia poziție în România fiind ocupată de cancerul pulmonar”, mai arată datele Ipsos.

Studiul s-a desfăşurat online, în perioada 22 iulie - 5 august 2022, în 34 de țări. Eşantionul a inclus un număr total de 23.507 adulți cu vârste cuprinse între 18-74 de ani din Statele Unite, Canada, Malaezia, Africa de Sud și Turcia, 20-74 ani în Thailanda, 21-74 ani în Indonezia respectiv 16-74 de ani în celelalte 27 de țări (inclusiv România).

Mărimea eşantionului a fost de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de țară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3,5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv +/- 5% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%.