Brăila,
„orașul salcâmilor”, a fost de curând (12–14 octombrie) gazda conferinței
„Medicina de familie, prima linie în asistența medicală”, ediția a
douăsprezecea. Conferința a fost organizată de Societatea Medicilor de Medicină
de Familie/Medicină Generală Brăila și s-a desfășurat în incinta Teatrului
„Maria Filotti”, un cadru prietenos, deja cunoscut de mulți dintre participanți
și lectori. Este un orizont de așteptări, în care fiecare invitat se poate
mișca relaxat, făcându-și propriul program și bucurându-se de întâlnirea cu
colegi din județ și din țară, dar și cu cadre universitare din București, Iași,
Constanța, Galați etc.
Problematizarea
urgențelor
Și
de această dată, ca în toate prezențele sale la Brăila, prof. dr. Daniela
Bartoș a reușit să capteze interesul medicilor din sală, problematizând
cazurile pe care le-a prezentat, ca și cum orice om din sală ar fi fost acolo
în clinică și ar fi căutat, pe măsură ce se contura, un tablou al suferințelor
pacientului. Unul din medicii de familie prezenți mi-a mărturisit că aceste prezentări
sunt pentru el un prilej de autoverificare; caută să vadă încă din primele
observații care este de fapt problema reală, ascunsă de multe ori sub alte
simptome, și cum poate fi rezolvată. Și, de cele mai multe ori, izbutește
înainte de momentul „deznodământului”.
Tema de anul acesta, „Durerea lombară, de
la reumatolog la internist”, a avut multe momente de suspans. „În fața unui
pacient cu dureri lombare, e nevoie să ne reamintim că ea, durerea, poate
proveni de la organe din vecinătate sau chiar de la distanță, iar diagnosticul
diferențial etiologic nu este deloc simplu”, spunea Daniela Bartoș. De altfel,
a continuat aceasta, în toate cazurile când sunt sesizate neconcordanțe între
caracteristicile durerii și rezultatele unor investigații și analize de
laborator, trebuie luate în calcul și alte diagnostice, cu manifestări
asemănătoare și făcute acele explorări care să ajute la eliminarea ipotezelor
greșite, astfel încât diagnosticul stabilit să fie cel corect.
Scurt
și la obiect
Emoționantă
și inedită a fost și expunerea psihologului Ovidiu Gavrilovici, conferențiar la
Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași. Acesta a abordat situația unei persoane
afectate de obezitate din perspectivă narativă și a izbutit, în timp record,
să-i facă pe cei prezenți în sală să înțeleagă lucruri ce par aproape de
neînțeles.
O
altă prelegere a acestuia, de asemenea succintă, la obiect i-a avut în
prim-plan pe acei părinți care dau bani copiilor să-și cumpere mâncare de la
fast-food: „Comportamentele alimentare corecte se formează și luând masa în
familie zi de zi, nu pe fugă, între două telefoane și o cafea, cu un minim
necesar de timp. Câți însă mai văd astăzi cât de important este să ai timp
pentru masă așa cum ai nevoie de timp pentru somn, pentru activitatea fizică și
pentru grădiniță, școală etc.?”. El spune că sunt familii unde comportamentele
alimentare și cele ce definesc un anumit tipar al relațiilor sunt controlate de
unul din bunici, sau de unul din părinți, celălalt fiind absent și când este
prezent (sau stă pe rețelele de socializare). Sunt și familii unde lucrurile
fiind scăpate din mână, copilul preia controlul, devenind un mic dictator, un
fel de „Domnul Goe”: „Și-apoi, ne mirăm că se ajunge la ceea ce întâlnim astăzi
prin cabinetele medicilor de familie, depășiți și ei de avalanșa cazurilor de
obezitate, însoțite frecvent de o cohortă de alte și alte boli”.
Numai
un roman bun ar mai fi putut transmite un volum atât de mare de informații,
stări și sentimente care să ducă apoi la schimbări în abordarea unor probleme
de sănătate. Dar cine mai are astăzi timp să citească sau/și disponibilitate să
facă în așa fel încât mesele din familie să fie mese și nu alergătură către
școală, grădiniță, serviciu?
Conexiuni
favorabile
Multe
din prelegeri au asigurat, prin conținut, adevărate sinapse cu celelalte teme.
Așa a fost și lucrarea susținută de Aliona Dronic, psiholog clinician și
psihoterapeut la Asociația Psiterra, din Iași. Cazurile concrete, povestite
simplu, au uneori efecte mai bune și de durată asupra celor care le ascultă.
Informațiile se uită, poveștile prind în „magia” lor și rămân.
E o nevoie de poveste și de a regăsi
propriile povești „în spatele norilor de probleme”, remarca Ovidiu Gavrilovici,
care a arătat cum uneori, cu ajutor de la psiholog și de ce nu de la medicul de
familie, această autodescoperire asistată alină suferințele, singurătatea,
ajută la depășirea episoadelor de depresie, la recâștigarea optimismului
pierdut și a speranței. Dr. Liliana Elena Chițanu, vorbind despre „Obezitate,
de la prevenție la tratament în cabinetul medicului de familie”, pornind de la
situații pe care le-a întâlnit, a adus la suprafață o idee subtilă: asistența
medicală presupune reciprocitate. Și nu e vorba doar de
medic–pacient–aparținător, ci și de atitudinea față de colegi și pacienți
deopotrivă. O atitudine realist-optimistă îi ajută și pe cei în necaz să vadă
partea bună a lucrurilor.
Acel
„cine seamănă vânt culege furtună” se poarte regăsi și în asistența medicală:
„Fiind moderat optimist și, văzând de unde se trag problemele, putem ajuta
pacienții să înțeleagă că remediile țin în mare parte de ei, de o altă
atitudine față de ei înșiși”. Medicul de familie, observa dr. Liliana Elena
Chițanu, poate avea un rol important în managementul obezității: de la identificarea
factorilor de risc (inclusiv prenatali), diagnostic, inclusiv comorbidități,
până la tratament, schimbarea stilului de viață, dietă, activitate fizică, în
colaborare cu medicii din alte specialități, de la caz la caz.
Desfășurată
sub auspiciile unui eveniment special, 120 de ani de la nașterea Anei Aslan,
eminent geriatru brăilean, conferința din acest an a fost precedată de
simpozionul de geriatrie, „Sindromul de instabilitate la vârstnic”, susținut de
prof. dr. Gabriel Prada și dr. Anna Marie Herghelegiu, de la Institutul
Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan” din București. Profesorul
Prada a prezentat la finalul deschiderii oficiale un documentar cu imagini
inedite din viața și activitatea prof. dr. Ana Aslan. Apoi, inspirată idee, s-a
încheiat, sâmbătă, cu o sesiune specială de geriatrie, susținută de o echipă de
geriatri și psihologi din Iași, condusă de prof. dr. Ioana Alexa.
Beneficiile
lucrului în echipă
Am
văzut în desfășurarea conferinței de la Brăila, și anul acesta și în edițiile
anterioare, ce înseamnă și cum „lucrează” un anume spirit al tradiției. „Noi,
medicii de familie, suntem aproape de pacienții noștri, le cunoaștem istoria
personală, problemele, trăim asemenea cu ei. La celălalt pol, clinicile
universitare au o altă perspectivă, cazuri limitate, situații critice. Dar un
pacient pe care l-ai operat, nu înseamnă caz rezolvat. El vine de undeva și se
întoarce acolo, așa cum și bolile lui au o istorie, o poveste”, a declarat dr.
Viorica Naumov, președinta medicilor de familie brăileni. Ea spune că tendința
actuală în sănătate este de a urmări evoluția pacientului nu doar pe perioada
internării într-o clinică, fapt ce presupune implicarea în acest proces și a
medicilor de familie din rețea.
Este
foarte mare încărcarea medicilor de familie cu fel și fel de sarcini, continuă
aceasta, dar important este „să nu ne precipităm, să ne găsim ritmul propriu și
să nu ne băgăm peste alții, să le spunem noi ce și cum să facă”.
„Tradiția
naște tradiție” ar fi ideea care s-ar extrage de aici. Au fost invitați de
seamă la această conferință, medici de familie (conf. dr. Liliana Pavel, medic
de familie – Galați, dr. Daniela Ștefănescu – București) și de alte
specialități, dar și profesioniști din mediul universitar. Au fost colaboratori
mai vechi – prof. dr. Ioana Alexa, prof. dr. Gabriel Prada, prof. dr. Daniela
Bartoș, dr. Camelia Diaconu –, dar și mai noi, cum ar fi prof. dr. Cătălina
Poiană, prof. dr. Liliana Tuța, pentru prima dată la această conferință.
Au
participat medici de familie din întreaga țară; pe lângă cei din județele
limitrofe, au venit și din Covasna, Mehedinți, Hunedoara, Prahova, București,
Vaslui, Sibiu, Harghita: „Este o bucurie pentru noi, organizatorii, și o
recunoaștere a conferinței de la Brăila. Nu vine nimeni la o asemenea
manifestare dacă nu simte că îi este de folos mai departe. Tot mai împovărați
de birocrație, cu restricții în a-și desfășura activitatea, noi, medicii de
familie, ne dedicăm timp pentru educația medicală continuă, atât din respect
pentru pacient, cât și pentru profesia și specialitatea noastră și, nu în
ultimul rând, pentru cei care n-au format”, conchide președinta societății
medicilor de familie brăileni.
