Noul virus gripal A/H1N1 s-a răspândit rapid pe tot globul, dar în acest
moment potenţialul său pandemic este foarte dificil de estimat din cauza informaţiilor
limitate privind transmisibilitatea, diversitatea genetică şi aspectul clinic
al cazurilor. Analiza epidemiei din Mexic sugerează că 23.000 (între 6.000 şi
32.000) de persoane au fost infectate până la sfârşitul lui aprilie, dând o
valoare estimativă a ratei fatalităţii cazurilor (RFC) de 0,4% (între 0,3% şi
0,5%) pe baza deceselor confirmate sau suspectate raportate la timp.
Severitatea clinică pare mai mică decât cea observată în 1918, dar comparabilă
cu cea observată în 1957. Ratele clinice de atac la copii au fost de două ori
mai mari decât la adulţi (< 15 ani: 61%, = 15 ani: 29%). Analize
epidemiologice diferite au dat o valoare estimativă pentru R0 (numărul de
cazuri secundare de la un caz index) cuprinsă între 1,4 şi 1,6, în timp ce
analiza genetică a dat o valoare estimativă de 1,2. Transmisibilitatea este
substanţial mai mare decât în cazul gripei sezoniere, şi mai mică în comparaţie
cu valorile estimate ale R0 în pandemiile anterioare de gripă.
La 29 aprilie 2009, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că răspândirea
rapidă la nivel mondial a tulpinilor de virus gripal A/H1N1, detectate în săptămâna
precedentă, a necesitat schimbarea nivelului de alertă pandemic la faza a 5-a.
Această fază indică transmitere interumană susţinută a unei noi tulpini de
virus gripal de origine animală într-o regiune OMS din lume, şi exportul de cazuri
confirmate în alte regiuni. În această epidemie, prima ţară afectată se poate să
fi fost Mexic, care a înregistrat multe cazuri, inclusiv cele din alte ţări
care au fost asociate cu călătoriile în/şi din această ţară. Există
incertitudini legate de toate aspectele acestui focar, incluzând virulenţa, transmisibilitatea
şi originea virusului, şi acest lucru se transformă în incertitudinea judecării
potenţialului pandemic al virusului şi a declanşării măsurilor de sănătate
publică corespunzătoare, ce ar trebui să fie implementate în fiecare ţară.
La 18 mai 2009, dr. Margaret Chan, director general OMS, a prezentat, la a
62-a Adunare generală a OMS, situaţia evoluţiei epidemiei cu noul virus A/H1N1 şi
a precizat că în ciuda unor evidenţe de îndeplinire a unor criterii de
declarare a fazei a 6-a, organizaţia nu modifică în acest moment nivelul de
alertă, ceea ce este în concordanţă şi cu opinia unor ţări (China, Marea Britanie
şi Japonia), care sunt îngrijorate că această schimbare a fazei va produce
panică şi confuzie în populaţii şi va declanşa intervenţii majore şi costisitoare
din partea tuturor statelor.
Trebuie precizat că fazele pandemiei se referă la răspândirea virusului şi
nu la severitatea îmbolnăvirilor sau a impactului asupra societăţii.
În acest sens, faza a 6-a – după definiţia OMS – înseamnă că se înregistrează
epidemii cu transmitere comunitară intensă în două regiuni OMS. Dacă se iau în
consideraţie apariţia şi dezvoltarea unei epidemii comunitare în Japonia, atunci
am putea spune că există motive de declarare a fazei a 6-a.
Dar, declaraţia dr.
Margaret Chan este următoarea: „Azi rămânem în faza a 5-a. Virusul s-ar putea
să ne acorde o perioadă de graţie, dar nu ştim cât va dura această perioadă. Nimeni nu poate spune dacă acum este calmul dinaintea furtunii“. În continuare, directorul general a făcut un apel la sprijinirea ţărilor în
curs de dezvoltare pentru a putea face faţă confruntării cu pandemia de gripă. În
susţinerea apelului se aminteşte că 85% din povara bolilor cronice este
concentrată în ţările cu venituri mici sau mijlocii, ceea ce creează condiţiile
de evoluţie severă şi mortalitate la niveluri ridicate în cazul pandemiei.
Se atrage atenţia că 25% din cazuri au prezentat diaree, ceea ce adaugă la
calea de transmitere aeriană obişnuită şi pe cea prin materii fecale şi în
final un context epidemiologic complex care trebuie să ia în considerare igiena
apei şi a alimentelor, dar şi condiţiile de igienă comunitară şi din gospodării.
Un alt aspect important abordat este circulaţia în paralel a noului virus
A/H1N1 cu tulpinile sezoniere în ţările din emisfera sudică, şi mai ales a
interacţiunilor genetice care pot avea loc.
Mesajul către ţările membre OMS este de a intensifica
supravegherea, activarea planurilor de intervenţie naţionale şi constituirea de
stocuri de antivirale, materiale sanitare şi pregătirea pentru obţinerea unui
vaccin pandemic.
Notă autor:
Bibliografie: Sciencexpress: Cristophe Fraser şi alţii (14 mai, 2009, pag. 1)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.