La începutul lunii, 20 de organizaţii
nonguvernamentale şi asociaţii profesionale ale medicilor au trimis guvernului
o scrisoare deschisă în care solicitau susţinerea Directivei UE privind
produsele din tutun şi înăsprirea reglementărilor antifumat. Poate unii au
considerat că această scrisoare către primul-ministru al României, către miniştrii
sănătăţii, finanţelor publice, agriculturii şi dezvoltării rurale, economiei şi
către ministrul delegat pentru buget ar fi un gest anodin în noianul de cereri
sau scrisori adresate acestora.
Pentru a se înţelege exact rostul acestei
scrisori, ar fi bine să facem un scurt istoric al evenimentelor care au
precedat-o. În guvernarea anterioară, după numeroase întâlniri generate de
Societatea Română de Pneumologie, Asociaţia Aer Pur, Fundaţia Romtens şi RNSP
(Romanian Network for Smoking and Tobacco Prevention) cu comisiile de sănătate
din Parlament, opoziţia PSD de atunci, prin Manuela Mitrea, deputat, a cerut
urgentarea adoptării unei legi de protecţie a fumătorului pasiv în România, de
reglementare a fumatului în spaţiile publice, la standarde europene. Proiectul
de lege a suferit în faza iniţială o serie de amendamente, cu propuneri care lăsau
goluri serioase şi în niciun caz nu era o formă modernizată. Deşi la un moment
dat exista interes în promulgarea acestei legi şi din partea fostei guvernări şi
a opoziţiei, ea nu a fost finalizată. În prezent, a rămas în vigoare Legea nr.
349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din
tutun.
În tot acest timp, s-au reluat în multe ţări
discuţiile şi s-a ajuns la dezbaterea directivei UE cu privire la produsele din
tutun. La presiunea cetăţenilor ţărilor UE, se vizează concret aspecte precum:
introducerea de avertismente grafice obligatorii, care să acopere 75% din
suprafeţele principale ale pachetelor de ţigări; interzicerea utilizării de
arome precum mentolul sau aromele de fructe; interzicerea utilizării
elementelor care pot induce în eroare, inclusiv a ţigărilor „slim“ şi
„superslim“; introducerea elementelor de securitate pe pachetele de tutun, care
să contribuie la lupta împotriva comerţului ilicit etc.
În România, scrisoarea deschisă a fost
semnată de 20 de organizaţii: Aer Pur România, Societatea Română de
Pneumologie, Fundaţia Română a Inimii, Asociaţia
Naţională de Prevenire şi Combatere a Cancerului, Societatea Română de
Cardiologie, Federaţia Română de
Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Societatea
Română de Nefrologie, Societatea
Naţională de Medicina Familiei, Şcoala
Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, Comisia consultativă de cardiologie a
MS, Societatea de Neurologie din
România, Asociaţia Naţională
Română de Stroke (AVC), Comisia
consultativă de pneumologie a MS, Societatea
Română de Nutriţie, Asociaţia
Română pentru Studiul Obezităţii, Societatea
Română de Medicină Internă, Colegiul
Farmaciştilor din România, Asociaţia
Oncohelp, European Network for Smoking and Tobacco Prevention – ENSP, Smoke
Free Partnership. Este pentru prima dată
când, la unison, reprezentanţi de ONG-uri, asociaţii profesionale româneşti,
universitari de renume şi ONG-uri internaţionale fac acest apel pentru a nu
rata momentul românesc în această ecuaţie europeană.
Se pleacă de la o serie de premise
importante: • tutunul nu este doar o chestiune de alegere de stil de viaţă
pentru adulţi; peste două treimi din fumătorii europeni încep să fumeze înainte
de vârsta de 18 ani; tutunul este un produs care creează dependenţă, este letal
şi care, pe termen lung, ucide jumătate din utilizatorii săi (conform unui
raport al Comisiei Europene) • este un moment propice acum, când există o
majoritate parlamentară, ca Guvernul României să adopte, în cadrul şedinţelor
de la Consiliul Europei, o poziţie naţională care să asigure sprijin pentru
„obligativitatea ambalajelor standardizate, inclusiv avertismente mari,
obligatorii, unde imaginea acoperă 80% din faţa şi din spatele pachetelor“• aşa
cum arată şi Eurobarometrul 2012, 76% din populaţia UE şi 74% din români sprijină avertismentele ilustrate de mari dimensiuni,
iar 57% (50% în România, o creştere de 6% faţă de acum doi ani) susţin chiar
interzicerea logourilor, a culorilor şi a elementelor de promovare de pe
ambalaje • avem deja exemple de ţări care au modificat cu succes legea –
Bulgaria şi Ungaria. Chiar şi Republica Moldova urmează să facă o serie de
actualizări • politica paşilor mici nu este întotdeauna cea mai bună; Canada şi
Australia au reuşit, prin politici puternice de control al tutunului, să ajungă
la o prevalenţă de 17% fumători (în 2011), pe când România, ca şi alte ţări din
Europa, înregistrează scăderi prea lente • se vorbeşte în ultimul timp de
necesitatea prevenţiei; o lege sănătoasă
de control a fumatului este cea mai bună pârghie pentru prevenţia fumatului la
tineri, este cea mai bună modalitate de a reduce numărul de cazuri de neoplasme
şi, nu în ultimul rând, de a scădea presiunea legată de tratamentele oncologice
• deşi iniţial am fost printre primele ţări din UE, cu avertismente de tip
pictograme pe pachetele de ţigări, la momentul actual suntem departe de
standardele noi legate de dimensiunile acestora.
De aceea, semnatarii scrisorii fac apel către România de a adopta poziţia
naţională de sprijin pentru obligativitatea ambalajelor standardizate, inclusiv
avertismente mari, unde imaginea ar trebui să acopere 80% din faţa şi din
spatele pachetelor.
Per ansamblu, există, în 2013, un sprijin
din partea populaţiei, a ONG-urilor şi a asociaţiilor profesionale, din partea
corpului universitar, iar singurul element care ne lipseşte este voinţa politică.
.JPG)
