Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă

Frica de boală

Viața Medicală
Prof. dr. Peter MANU miercuri, 29 mai 2013

În societatea actuală, întâlnim adesea cazuri de transfer de autoritate: diverse celebrităţi exprimă opinii în domenii în care nu au competenţe; mai sunt însă şi cazurile în care celebritatea este utilizată în scopuri umanitare (a se vedea ambasadorii UNICEF) sau în chestiuni de sănătate publică. Ce impact poate avea o confesiune – publică – precum cea publicată de Angelina Jolie în New York Times pe o temă sensibilă, cancerul de sân şi dubla mastectomie preventivă? (Dr. A. M.)

 

     Aţi încercat, desigur, ca şi mine, senzaţia că aţi ajuns la capătul drumului, că aţi descoperit fiinţa, locul sau lucrul a căror frumuseţe nu poate fi întrecută. În arhitectură, de exemplu, Veneţia, văzută aproape în fiecare an cu emoţia dintâi a pelerinului. Dintre scriitori, Thomas Mann, pe care l-am citit cu adevărat împreună cu omul care m-a făcut să fiu ce sunt, Mihai Constantineanu. Tot împreună cu el l-am descoperit pe Gustav Mahler, când m-a dus, cândva, în 1974, la o repetiţie a primei simfonii, la Ateneu, dirijată şi explicată orchestrei de Georges Prêtre. Nu voi surprinde, aşadar, pe nimeni, spunând că, în ce priveşte arta filmului, punctul terminus al explorărilor mele a fost Death in Venice, după nuvela lui Mann, pe muzică de Mahler. Mă duc rar la cinematograf, dar când îmi trebuie film, mă uit la Death in Venice. Aşa că nu am avut până acum prilejul să aflu cine este Angelina Jolie.
     Dar despre BRCA şi riscul pe care îl implică prezenţa acestei gene nu aveam nevoie de mărturisirea acestei doamne atât de frumoase şi atât de bune. Pentru că gena a fost detectată la rude apropiate, care au luat, cu discreţie, aceeaşi decizie. Aşa că pot doar să încerc să înţeleg cum se ia o decizie care duce o persoană perfect sănătoasă de la un considerent statistic la chirurgie mutilantă.
   Decizia Angelinei Jolie a fost luată din cauza fricii. Frică de boală şi frică de moarte. Amândouă fac sau vor face parte din experienţa marii majorităţi a oamenilor, atâta vreme cât pot gândi. Suntem, se pare, singura specie care îşi cunoaşte destinul biologic. Şi ştim şi că moartea vine, aproape întotdeauna, din cauza bolilor.
     În 1937, Napoleon Hill a publicat Think and grow rich, o carte care s-a vândut până acum în mai mult de 25 de milioane de exemplare. În ea, frica de boală şi frica de moarte sunt prezentate însă doar ca două dintre fricile care ne influenţează viaţa. Pentru unii dintre noi, spune Hill, mai importante pot fi frica de sărăcie, frica de bătrâneţe, frica de critica altora şi frica pierderii dragostei cuiva pe care îl/o iubim. Dincolo de aceste frici, ne mai putem gândi, trecuţi cum suntem printr-una sau chiar mai multe experienţe totalitare, la frica de a fi arestat, la frica de a fi urmărit, la frica de a nu putea spune ce gândim. Şi, aşa cum mi-a atras atenţia tatăl meu, ar trebui să ne gândim şi la frica de Dumnezeu, începutul înţelepciunii.
     Când mă întrebaţi ce impact poate avea o confesiunea publică precum cea a Angelinei Jolie, vă pot spune numai că va influenţa deciziile acelor femei care sunt dominate, la momentul în care îi vor citi povestea, de aceleaşi frici. Şi care au trecut prin experienţa cancerului mamar sau au asistat la bătăliile şi suferinţele surorilor şi mamelor lor cu această boală. Şi care au resurse sau trăiesc într-o ţară în care li se pun la dispoziţie resurse financiare pentru testare şi tratament. Dar nu va afecta în niciun fel milioanele de femei care nu ştiu cum îşi vor hrăni copiii a doua zi, nici pe cele care n-au învăţat să citească, nici pe cele care ştiu că vor fi abandonate din cauza bătrâneţii, nici pe cele care sunt în transhumanţă dintr-un continent în altul din cauza secetei sau războiului.­

 

 

Aequanimitas este titlul unui discurs rostit în 1889 de sir William Osler, părinte-fondator al medicinii interne în America de Nord; semnifică virtutea de a accepta lucrurile aşa cum sunt.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC