Nicolae
Kretzulescu s-a născut la 1/12 martie 1812, la Bucureşti, şi a decedat la
26 iunie/9 iulie 1900, în satul Leurdeni-Muscel, azi comuna Leordeni, judeţul
Argeş. Şi-a luat bacalaureatul la Paris, apoi a studiat Medicina la
Universitatea din Nantes (1834–1839); şi-a luat doctoratul în Medicină şi
Chirurgie cu teza „Questions sur les
diverses branches des sciences médicales; quelles sont les circonstances
générales qui ont plus d’actions sur les appareilles organiques“. Revenit în
ţară, a deschis o şcoală de mică chirurgie la Spitalul Colţea, în 1842, unde a
fost numit profesor.
Este
autor a trei volume de Anatomie descriptivă. A lucrat ca medic de „despărţământ“,
apoi la Spitalul Patelimon (din 1847). A făcut parte din comisia de redactare a
Constituţiei Ţării Româneşti. A sprijinit demersul lui Carol Davila pentru înfiinţarea
Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie. În 1854 a devenit director al
Departamentului de Interne, apoi a ocupat funcţii importante în Justiţie, fiind
membru al Curţii de Apel şi al Înaltei Curţi de Justiţie.
A
fondat, la 1857, Societatea medicală ştiinţifică din Bucureşti, care din 1867
s-a numit Societatea medico-chirurgicală. Este considerat întemeietorul învăţământului
obstetrical modern românesc; a iniţiat primul recensământ al populaţiei.
A îndeplinit funcţiile de preşedinte al
Consiliului de Miniştri (în timpul domniei lui Al. I. Cuza – 1862–1863;
1865–1866); apoi, ministru de interne, ministru al justiţiei, al cultelor şi
instrucţiunii publice. Din 1873, a debutat în activitatea diplomatică, fiind
agent diplomatic la Berlin, apoi ministru plenipotenţiar la Roma, Paris,
Petersburg.
În timpul Războiului de Independenţă, a
organizat un spital în incinta conacului său de la Leordeni, pe care l-a pus la
dispoziţia armatei.
A susţinut activ crearea unor instituţii
precum Arhivele Statului, Ateneul Român, Societatea Academică Română, muzee. A
fost membru fondator al Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia,
apoi şi al Academiei Române (1872–1873; 1895–1898).
Lui îi este
dedicat, la 200 de ani de la naştere, Simpozionul aniversar, organizat de
Societatea Română de Istoria Medicinei, ce va avea loc la 5 martie a.c., la
sediul Asociaţiei Medicale Române. Vor participa: prof. dr. N. Marcu, preşedintele
SRIM, istoricii Lidia Trăuşan-Matu şi Marian Stoia, Antoaneta Lucaşciuc, dr.
George Luca, dr. Sanda Hondor. Vor fi detaliate contribuţiile doctorului
Nicolae Kretzulescu la medicalizarea societăţii româneşti la mijlocul secolului
al XIX-lea, la formarea limbajului medical autohton. De asemenea, va fi
prezentat în calitatea sa de iniţiator, creator şi conducător de instituţii
medicale, ştiinţifice şi culturale, precum şi de om politic şi diplomat.
