În vreme ce politicienii de la București
discută cum să facă ineficientă legislația antifumat, în condițiile în care mai
bine de un sfert din populație fumează, politicieni responsabili din lumea
civilizată se luptă pentru mize aparent mult mai mici. Maggie De Block (foto),
ministrul federal al sănătății din Belgia, a lansat un plan de reducere a
fumatului de la 18,3% în prezent la mai puțin de 17% în 2018. În plus, după cum
anunță portalul flamand De Redactie, logourile vor fi eliminate de pe
pachetele de țigări începând cu 2019.
Măsurile antifumat sunt completate de
acoperirea integrală a costurilor tratamentului pentru fumătorii care vor să
renunțe la tutun, dar și de introducerea interdicției de a fuma în mașinile în
care sunt prezenți minori. Nu în ultimul rând, este vizată și mărirea accizei
pentru produsele din tutun.
Yaakov Litzman (foto), ministrul
israelian al sănătății, a reușit să declanșeze un adevărat scandal după ce,
într-o luare de poziție la o conferință a cardiologilor israelieni, a atacat
lanțul de restaurante fast-food McDonaldʼs. După ce a nominalizat franciza
americană, oficialul israelian ultraortodox (citat de site-ul de știri Times
of Israel) a adăugat: „Nu este nevoie să mâncăm junk food, nu în țara
noastră“.
Litzman a arătat că este importantă educarea copiilor să nu mănânce
alimente fast-food și dulciuri și a exprimat angajamentul ministerului pe care
îl conduce de a se concentra pe medicina preventivă. Replica dată de McDonaldʼs
Israel nu s-a lăsat așteptată. Într-un comunicat, reprezentanții companiei
arată că aceasta a luat, deja de un deceniu, o serie de măsuri menite să facă
alimentele comercializate în Israel mai sănătoase: scăderea la jumătate a
proporției de grăsime din carnea neprocesată (de la 18% la 9%), eliminarea
grăsimilor trans din cartofii prăjiți, reducerea grăsimilor saturate din
produsele prăjite și diminuarea nivelurilor de zahăr și sodiu din toate
produsele.
Autoritățile de sănătate publică din
Murrumbidgee, un district din regiunea australiană New South Wales, au anunțat,
conform televiziunii ABC, că vor interzice comercializarea băuturilor
răcoritoare îndulcite în toate unitățile sanitare din subordine. Este vorba de
nu mai puțin de 31 de spitale, care nu vor mai putea oferi pacienților și
vizitatorilor posibilitatea de a cumpăra sucuri îndulcite. Măsura este luată
după ce un studiu realizat de Universitatea din Sydney a arătat că reducerea
vânzărilor de băuturi îndulcite este recomandată pentru combaterea obezității –
o afecțiune ale cărei costuri medicale directe sunt uriașe.
Un start-up american intenționează să intre
puternic pe piața din... Africa. Știrea din Forbes e un pic
neverosimilă, dacă ne gândim că e vorba de o companie americană de hi-tech,
care vrea să intre puternic în zona serviciilor prestate în Rwanda. Mica țară
africană, care a trecut printr-un război civil și un genocid în urmă cu doar
două decenii, are programe ambițioase de sănătate publică (sponsorizate de
donatori internaționali), dar o infrastructură cu totul precară. Aici intervine
compania Zipline, care va asigura, începând din iulie, transportul de sânge și
produse derivate de la un centru situat în apropierea capitalei Kigali către 21
de clinici de transfuzii sanguine din vestul țării.
Dronele vor livra provizii de sânge în Rwanda începând din luna iulie Foto: Zipline
Folosind drone de doar zece
kilograme, cu o autonomie de zbor de până la 120 de kilometri, americanii
estimează că vor face între 50 și 150 de livrări de sânge în fiecare zi.
Costurile și valoarea contractului încheiat cu guvernul rwandez nu au fost
anunțate, dar ele nu sunt mai mari decât cheltuielile actuale de transport cu
microbuzul pe drumuri relativ proaste, la care se adaugă pierderile survenite
de degradarea frecventă a produselor de sânge transportate. Compania americană
speră să încheie și alte contracte cu țări africane, pentru transport de
antibiotice, vaccinuri, ser antirabic sau ser antivenin, produse care altfel
ajung cu dificultate în zonele îndepărtate.
Chiar
dacă turismul a suferit o lovitură importantă, odată cu valul de atentate
teroriste din ultima vreme, Turcia speră să compenseze pierderile prin
creșterea veniturilor din turismul medical. După cum a declarat Erol Afşin (foto),
subsecretar de stat în ministerul turc al sănătății, citat de cotidianul Hürriyet,
în prezent încasările ajung oficial la 1,5 miliarde de dolari, dar sunt în
realitate de 3 miliarde și ar putea crește la 5 miliarde în următorii doi ani.
Pe termen mediu, speranțele merg și mai departe, până la posibile încasări de
20 de miliarde în 2023, când statul turc își va aniversa centenarul. Numărul
turiștilor care au vizitat țara pentru servicii medicale a sărit de la 109.000
în 2010 la 583.000 în 2014, dar ar ajunge la 700.000, dacă s-ar lua în calcul
și intervențiile de chirurgie estetică.
Cei mai mulți străini vin la tratament
în Turcia din Irak, Azerbaidjan, Kazahstan, Georgia, Grecia, Uzbekistan și Bosnia
și Herțegovina. Cele mai solicitate servicii sunt intervențiile chirurgicale,
iar dintre acestea cele mai căutate sunt transplanturile de organe, implantul
de păr, chirurgia cardiacă și chirurgia plastică. Conform oficialului citat,
prețurile ar fi cu până la 70% mai mici în Turcia, în comparație cu alte țări
europene. Istanbul este centrul cel mai vizitat, urmat de Antalya, Ankara,
Izmir și Bursa. Pe lângă costurile medicale directe, un turist venit la
tratament în Turcia stă în medie de patru ori mai mult decât un turist
obișnuit.
Suedia a notificat Organizația mondială a
sănătății de diagnosticul pozitiv al unei infecții cu virusul Lassa,
manifestată prin encefalită la o femeie în vârstă de 73 de ani, la întoarcerea
acesteia dintr-o deplasare de șase săptămâni în Liberia. Simptomele au inclus
febră, frison, dureri articulare, cefalee și diaree. Ancheta epidemiologică a
identificat nu mai puțin de 74 de contacți, personal medical și membri ai
familiei pacientei, care se află sub observație. Ultimul contact va ieși din
perioada de supraveghere de 21 de zile la 22 aprilie. Riscul transmiterii
infecției în Suedia este considerat scăzut de experții OMS. Febra Lassa este o
infecție virală acută hemoragică, cu evoluție de una până la patru săptămâni.
Transmiterea se face de la rozătoare infectate, prin contaminarea alimentelor
sau obiectelor cu urina și fecalele acestora. Este posibilă transmiterea
interumană, mai ales în absența măsurilor de prevenție și control. Rata
deceselor este de 1%, dar ajunge la 15% la pacienții cu forme severe, care
necesită internare. Rehidratarea precoce și tratamentul simptomatic cresc
supraviețuirea.
Ziarul regional austriac Kleine Zeitung scrie
despre un medic din statul Carinthia care a fost concediat după ce a recidivat
în consumul de substanțe adictive. Este vorba, după toate aparențele, de un
medic anestezist din Klagenfurt, care a dezvoltat o adicție la opioizi și la
propofol. Protocolul terapeutic, în aceste situații, presupune scoaterea
persoanei cu adicție din mediul de lucru, până la tratarea acesteia, și
reinserția profesională ulterioară.
Aproximativ 86% din populația rurală și 82%
din cea urbană din India nu are acces la asigurări de sănătate, anunță ziarul The
Hindu, citând rezultatele unui sondaj, publicate săptămâna aceasta. Dintre
serviciile medicale prestate, cele mai multe au fost în mediul privat – 72% în
rural și 79% în mediul urban. Mai mult de jumătate din respondenți au declarat
că problema financiară este principala limitare în obținerea de îngrijiri medicale.
Prin comparație, doar 15% au declarat că nu pot obține îngrijiri deoarece nu
există o clinică în apropierea domiciliului.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.