Oamenii au început să fie fascinaţi de roboţi încă de la începutul secolului XX. Dar interesul real pentru robotică sau electro-tehnici a prins aripi în vremea romancierului Isaac Asimov, autorul „Povestirilor cu roboţi” și al seriei „Fundaţia”. Scriitorul a elaborat un set de reguli etice pentru roboţi și mașini inteligente – „Cele Trei Legi ale Roboticii” –, al căror scop era protejarea umanităţii. De aici, nu a fost decât un pas până ca aceștia să pătrundă în medicină. Primul robot implicat într-o intervenţie chirurgicală (biopsie cerebrală) a fost PUMA 560, în 1985, la Londra. A urmat PROBOT, folosit în cadrul unei intervenţii pe prostată, în 1988, tot la Londra.

Prin intermediul chirurgiei robotice, medicii sunt asistaţi de un echipament robotic în timpul intervenţiilor chirurgicale. Sistemul chirurgical da Vinci este singura tehnologie care conferă chirurgului precizie, dexteritate, control și acces facil, folosind instrumente miniaturizate care sunt introduse prin incizii mici de 1-2 cm. Aceste instrumente sunt montate pe trei braţe robotice separate, care permit chirurgului o gamă largă de mișcări și precizie crescută. Pe un al patrulea braţ este montată o cameră 3D care permite mărirea imaginii la definiţie înaltă și care ghidează chirurgul pe durata procedurii. Braţele robotului au un grad ridicat de dexteritate, permiţând chirurgului să opereze în spaţii foarte înguste din corp, care altfel ar fi accesibile numai prin intervenţii chirurgicale deschise, cu incizie mare.

Nicolae Crișan este, din toamna anului 2015, șeful Secţiei de Urologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca. Tânărul medic clujean este specializat în chirurgie robotică, chirurgie laparoscopică tridimensională și operează cazuri complicate oncologice. După ce a absolvit Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, a intrat la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. În perioada studenţiei a avut șansa să ajungă în echipa profesorului Ioan Coman, alături de care a făcut un stagiu de pregătire în chirurgie robotică la Milano, în 2008.

Dr. Nicolae Crișan a vorbit pentru „Viaţa medicală” despre avantajele utilizării robotului în intervenţiile chirurgicale, dar și despre accesul dificil al pacienţilor la această metodă, în principal din cauza faptului că intervenţia este costisitoare.

Cum îl ajută chirurgia robotică pe pacientul cu cancer de prostată?
Chirurgia robotică este de fapt o chirurgie laparoscopică asistată de un robot. Noi folosim această metodă pentru că ne dorim ca pacientul să se întoarcă acasă cât mai repede, la o viaţă normală în familie, la locul de muncă. Ne dorim ca în maximum două-trei zile pacientul să se reintegreze în societate. El trebuie să sufere cât mai puţin de pe urma unei intervenţii chirurgicale. Tratamentul cancerului de prostată este o mare provocare. Pe lângă faptul că ai un obiectiv oncologic, să îndepărtezi cancerul, trebuie menţinută componenta funcţională, adică să conservi continenţa pacientului și să păstrezi potenţa.
Dar în cazul tumorilor renale?
Concret, pentru tumorile care au dimensiuni sub 4 centimetri intervenim printr-o chirurgie care poate conserva rinichiul, evitând astfel îndepărtarea organului. Această intervenţie poartă numele de nefrectomie parţială și este foarte provocatoare prin dificultatea tehnică pe care o implică.
Doar pacientul este ajutat robot? Nu și medicul?
La început, toată lumea a crezut că această chirurgie robotică va ajuta în special pacienţii, însă medicul beneficiază la fel de mult în urma acestei tehnologii. Condiţiile în care operează chirurgul sunt mult îmbunătăţite. Accesul în timpul intervenţiei, imaginile anatomice pe care le înregistrează sau calitatea gesturilor, toate aceste detalii care ţin de chirurg sunt aproape perfecte.

ȘI COPIII POT FI BENEFICIARI AI CHIRURGIEI ASISTATE DE ROBOT

Ce fel de cazuri mai vizează chirurgia robotică?
O vreme s-a crezut că metoda chirurgiei noninvazive este rezervată intervenţiilor cu un grad mai scăzut de dificultate. Astăzi constatăm că acest lucru nu este valabil, pentru că ea poate face diferenţa în cazurile complicate. De exemplu, operaţia de îndepărtare a vezicii urinare este o intervenţie complicată. Dar cu ajutorul chirurgiei robotice putem reconstrui vezica din intestinul subţire, astfel încât pacientul să aibă micţiuni aproape asemănătoare cu cele din perioada preoperatorie.
Aţi întâlnit și cazuri de copii cu probleme care pot fi rezolvate prin chirurgia robotică?
Din păcate, vedem foarte multe malformaţii, în special la nivelul rinichilor, care beneficiază și ele de această minim invazivitate a chirurgiei robotice, mai ales că vorbim de o populaţie pediatrică.
Care este situaţia în ceea ce privește numărul de cazuri de cancer metastatic?
De când am început să determinăm uzual, la scară largă markerul tumoral, cazurile de cancer metastatic au scăzut foarte mult. A durat aproape zece ani să scădem aceste procente. În prezent putem să depistăm boala în stadii incipiente și să oferim soluţii cu scop curativ, de vindecare. Din păcate, intervenţiile cu roboţi nu sunt decontate de casa de asigurări. Radioterapia este decontată, de exemplu.
Ce a determinat, până la urmă, depistarea cazurilor în faze incipiente?
Faptul că oamenii știu de programele de screening și ajung devreme la medic, datorat în primul rând medicilor de familie, a susţinut acest fenomen de depistare precoce a cazurilor. Societatea Română de Urologie a făcut campanii de informare și conștientizare, iar autorităţile locale au susţinut toate aceste demersuri de conștientizare a afecţiunilor urologice.

CHIRURGIA ROBOTICĂ, UN INSTRUMENT DE ÎNVĂŢARE

De cât timp are nevoie un chirurg pentru a învăţa tehnica robotică?
Un chirurg are nevoie de peste 30.000 de ore pentru a deveni un bun specialist, asta în condiţiile în care normele europene limitează munca la 48 de ore pe săptămână. Adică, unui rezident îi revin 7.000-8.000 de ore de muncă pe parcursul pregătirii, ceea ce înseamnă o cincime din timpul necesar. Aici chirurgia robotică are un mare aport pentru că este un excelent instrument de învăţare și de scurtare a curbei de învăţare.
Reprezintă chirurgia robotică tehnica viitorului?
În 2008, când am interacţionat prima oară cu robotul DaVinci la Institutul European de Urologie de la Milano, am înţeles că aceasta este chirurgia viitorului. Acum nu aș mai spune asta, ci mai degrabă că este chirurgia prezentului.
Atunci ce ne rezervă viitorul?
Viitorul ţine de inteligenţa artificială și de realitatea augmentată, adică asistarea oricărei decizii de un computer extrem de performant sau proiectarea imaginilor direct pe retina chirurgului, astfel încât să nu mai fie nevoie de monitoare, ceea ce permite efectuarea unor gesturi exacte intraoperator. Sunt termeni noi care au început deja să fie introduși în practică în anumite centre.