În cadrul acestor inițiative (de exemplu, Wellness Is a Journey, Not a Post), numeroși creatori de conținut de încredere publică materiale educaționale dedicate, promovate activ de TikTok pe platformă. Scopul Wellness Is a Journey, Not a Post este de a încuraja o abordare critică atunci când vine vorba de subiecte sensibile, precum sănătatea, conștientizând că bunăstarea este un proces pe termen lung, iar sfatul medical de specialitate rămâne esențial. 

Printre specialiștii și creatorii de conținut de încredere se numără și Ioana Vitamina. Medicul a publicat, în lunile iunie și iulie ale lui 2026 materiale dedicate care îi ajută pe utilizatori să navigheze informațiile despre sănătate într-un mod mai conștient și responsabil. Așa că mi-am propus să aflu de la Ioana Vitamina cum își alege subiectele pentru conținutul online, cum luptă ea împotriva dezinformării și, mai ales, cum îi ajută pe oameni să navigheze informațiile despre sănătate care circulă în mediul online.

Întrebările comunității 

Cum vă alegeți subiectele sau temele pentru conținutul online pe care îl postați pentru urmăritorii dvs.?

În primul rând, mă uit foarte mult la întrebările comunității. De multe ori, oamenii îți spun singuri ce au nevoie să afle, prin întrebările pe care le repetă, prin lucrurile care îi preocupă sau prin subiectele în jurul cărora există foarte multă confuzie.

În același timp, urmăresc studiile noi și încerc să aduc în atenție informațiile care au relevanță practică. Pentru mine, un subiect bun este undeva la intersecția dintre ce îi preocupă pe oameni și ce putem explica folosind informații medicale și dovezi științifice cât mai bune.

Curiozitatea noastră poate fi satisfăcută de un agent AI

Cum credeți că poate fi făcută educația medicală pe rețelele sociale într-un mod mai conștient și corect, mai ales când vine vorba despre suplimente și medicină funcțională?

Cred foarte mult în medicina bazată pe dovezi. Dar cred și că un medic bun trebuie să fie curios și să cunoască puțin din cât mai multe zone ale medicinei, inclusiv abordări pe care poate nu le aplică în practica sa de zi cu zi.

Oamenii vin oricum cu întrebări despre suplimente, medicină funcțională, terapii complementare sau lucruri pe care le-au văzut online. Ca medic, este mult mai util să știi despre ce vorbesc, să înțelegi și alte perspective și apoi să poți analiza critic informația.

Pentru mine, reperul rămâne același: ce dovezi avem, cât de bune sunt aceste dovezi și ce putem afirma în mod responsabil pe baza lor. Faptul că privești o problemă și dintr-un alt unghi nu înseamnă că renunți la rigoarea științifică.

Dacă vorbim despre educație pe internet, probabil o să apară voci care o să ne spună că educația se face la școală sau doar prin intermediul cărților. Vremurile s-au schimbat și cred că și percepția oamenilor asupra sănătății s-a schimbat radical. 

Acum ni se oferă posibilitatea și avem acces la informații medicale avansate. Curiozitatea noastră poate fi satisfăcută de un agent AI. 

Dar aici vine problema interesantă a zilelor noastre: acum 4 ani dacă voiai să vorbești despre vitamina C trebuia să citești enorm, găseai greu informația, poate ca petreceai zile întregi ca să poți trage niște concluzii relevante din studii. 

Astăzi, o persoană poate publica un text medical foarte convingător fără să aibă pregătirea necesară pentru a-l înțelege și verifica. Publicul vede o explicație bine formulată, dar trebuie să poată evalua și competența celui care o transmite. Mai ales când vorbim despre boală și despre promisiunea unor soluții simple pentru probleme complicate.

De aceea, consider că educația medicală trebuie realizată de personal calificat, care înțelege mecanismele, limitele și riscurile informației pe care o transmite. 

Accesul la informație poate fi instantaneu, dar diferența o fac anii de studiu de specialitate, iar competența medicală se construiește în ani de muncă intensă. 

Cum luptați împotriva dezinformării din mediul online? Cum combateți miturile și ideile greșite?

Eu cred că aici trebuie să schimbăm puțin perspectiva. Soluția nu poate fi doar să încercăm să eliminăm fiecare informație pe care o considerăm greșită. Într-un spațiu în care circulă milioane de informații, este aproape imposibil și riscăm să punem în pericol și informațiile corecte și documentate. 

Cred cel mult mai mult în educarea oamenilor, astfel încât să poată evalua singuri informația pe care o primesc.

Să cunoască și să întrebe: 

Cine spune asta? 

Ce pregătire are? 

Pe ce dovezi se bazează? 

Este vorba despre un studiu sau despre o experiență personală? 

Studiul respectiv chiar demonstrează ceea ce susține persoana respectivă?

Oamenii au dreptul să vorbească despre opiniile și experiențele lor. Tocmai de aceea, cred că răspunsul pe termen lung la dezinformare este alfabetizarea medicală și științifică a publicului, nu simpla dispariție a unor informații din spațiul public.

Este normal să avem diversitatea opiniilor, chiar dacă sunt greșite. Trăim într-o țară democratică și fiecare are dreptul să își spună părerea, chiar dacă este greșită. Asta nu înseamnă că trebuie să susținem informațiile false sau să perseverăm în prostie, ci să avem exemple diverse pentru a putea dobândi un soi de discernământ, care pe termen lung, credeți-mă, este salvator. 

Eu încerc pe cât pot și recunosc faptul că am o plăcere aparte să distrug mituri, mai ales cele care pun în pericol siguranța populației. Aici vă dau un exemplu simplu și anume promovarea suplimentării potasiului (K) care este un mineral care poate destabiliza la propriu cordul, provocând inclusiv tulburări de ritm ce pot fi fatale. Potasiul este un subiect foarte sensibil și echilibrul lui este foarte important. Nici prea mult, nici prea puțin. 

Deci să avem grijă pentru că inclusiv mineralele pe care le considerăm banale, administrate greșit sau evitate complet, pot face foarte mult rău. 

Este o luptă continuă cu dezinformarea dar și cu anumite percepții moștenite sau dobândite ale publicului. De exemplu să turnăm miere peste o arsură sau să administrăm magneziu la orice. Ne doare capul, magneziu, mă simt trist, magneziu, am mâncat prost, magneziu. 

Informațiile trebuie mestecate și digerate, adică să ni le însușim cu totul și să fim atenți la nevoile noastre reale. 

Medicul în primul rând, din punctul meu de vedere, a câștigat lupta atunci când schimbă comportamente. Când determină pacientul să își schimbe viața. În marea majoritate a cazurilor aici este problema. Priviți la bolile cardiovasculare, diabetul de tip doi, aici crește incidența într-un ritm amețitor. Și noi ca medici suntem responsabili pentru că trebuie să determinăm schimbarea de comportamente. Atât în offline cat și în online. 

Întrebarea trebuie să înceapă de la propria persoană

Ce fel de materiale dedicate ați realizat în ultima vreme pentru a-i ajuta pe urmăritori să navigheze informațiile despre sănătate într-un mod mai conștient și responsabil?

Un exemplu foarte bun sunt materialele despre magneziu. Am încercat să aduc discuția către întrebări concrete: ce cumpărăm, de ce îl administrăm, dacă ni se potrivește și când este cazul să discutăm cu medicul.

Avem întipărit în mentalitatea noastră acest reflex de a întreba în stânga și în dreapta ce să mai luăm ca să ne fie bine. Dar cred că întrebarea trebuie să înceapă de la propria persoană: de ce am nevoie eu, concret, și pe ce mă bazez când aleg?

Aici văd legătura firească cu Resilient Minds, inițiativa TikTok care încurajează gândirea critică: să facem o pauză, să evaluăm și să verificăm informația înainte de a o transforma într-o decizie pentru sănătatea noastră. Cine spune asta? Ce pregătire are? Ce dovezi prezintă? Și, foarte important, se poate aplica și în situația mea sau mă pune în pericol?

În cazul suplimentelor, contează inclusiv afecțiunile pe care le avem și tratamentele pe care le urmăm. De aceea, pentru persoanele cu probleme de sănătate sau care administrează medicamente, discuția cu medicul curant este esențială.

Mi se pare important ca omul să plece de pe pagina mea cu un mod de gândire pe care îl poate folosi singur. Pentru mine, cel mai mare dar rămâne independența: să înțelegi ce alegi, de ce alegi și când ai nevoie de ajutorul unui profesionist.

Care sunt provocările sau barierele de care vă loviți uneori, în calitate de creator de conținut?

Una dintre cele mai mari provocări este cantitatea enormă de informație medicală care circulă online și viteza cu care apar permanent noi tendințe. Astăzi poate fi magneziul, mâine pot fi peptidele, iar peste câteva luni va exista probabil un alt subiect viral.

De aceea, cred că este o greșeală să construim totul în jurul ideii că putem controla fiecare informație greșită care apare. Trebuie să construim un public mai greu de indus în eroare, pentru că o să existe mereu informații false, mai ales provenite de pe conturi obscure. 

Un om educat medical începe să facă singur diferența dintre o afirmație și o afirmație dovedită, să facă diferența dintre experiența personală și un rezultat care poate fi generalizat și, foarte important, să recunoască direct diferența dintre cineva care are pregătirea necesară pentru a vorbi despre un subiect și cineva care doar vorbește foarte convingător, dar care are zero pregătire în domeniu. 

Asta mi se pare una dintre cele mai importante investiții pe termen lung: nu să le spunem oamenilor permanent ce să creadă, ci să îi învățăm cum să judece informația pe care o primesc.

Ce fel de întrebări vă pun urmăritorii dvs.? Ce curiozități au ei în ce privește informațiile despre suplimente și medicina funcțională?

Întrebările sunt foarte practice. Oamenii vor să știe ce formă a unui supliment să aleagă, care este doza potrivită, cât timp poate fi administrat, dacă anumite suplimente pot fi combinate, dacă există interacțiuni și, mai ales, cum își dau seama că aleg un produs bun.

De exemplu, la magneziu există foarte multe forme și foarte multe produse, iar oamenii ajung firesc să fie confuzi. Și aici încerc să mut puțin discuția de la spuneți-mi ce produs să cumpăr către haideți să învățăm cum evaluăm un produs.

Mă bucură foarte mult când întrebările devin din ce în ce mai specifice, pentru că asta îmi arată că oamenii nu mai caută doar un răspuns rapid, ci încep să fie interesați de mecanisme, de dovezi, de siguranță, de calitatea produselor și de sursa informației.

Gândirea critică trebuie să fie cea care să ne conducă la concluzii

Ați dori să transmiteți un mesaj despre faptul că sfatul medical de specialitate rămâne esențial în zilele noastre? Sau poate despre cum pot influencerii să combată dezinformarea?

Cred că, înainte de toate, trebuie să îi încurajăm pe profesioniștii din sănătate să fie prezenți în spațiul online și să facă educație. Internetul este locul în care oamenii își caută deja informațiile despre sănătate. 

Întrebarea este: cine va fi acolo să le răspundă?

Atât eu, cât și mulți dintre colegii mei, simțim din ce în ce mai mult anumite limitări atunci când vine vorba despre comunicarea medicală în online. Și cred că trebuie să fim foarte atenți la echilibrul pe care îl construim.

Dacă un medic care a investit ani întregi în pregătirea sa ajunge să fie descurajat să vorbească public despre sănătate, asta nu înseamnă că subiectele respective dispar de pe internet. Înseamnă doar că spațiul rămas liber va fi ocupat de alte voci, inclusiv de persoane fără pregătire, de oameni care promovează produse de proveniență îndoielnică sau care au cu totul alte interese decât educația.

De aceea, cred că profesioniștii trebuie să fie încurajați să comunice. Bineînțeles, cu responsabilitate, cu delimitarea clară între educație și recomandarea medicală individuală (care se face doar în cabinet) și cu respect pentru dovezile științifice și ținând cont de ele. 

Iar pentru public, cred că cea mai bună protecție pe termen lung rămâne educația. Nu putem construi un internet în care omul să nu întâlnească niciodată o informație greșită. Însă, putem contribui la formarea unui om care știe să o recunoască și să o evite. 

Și poate acesta este, până la urmă, rolul cel mai important al nostru în online: nu să le spunem oamenilor ce să creadă, ci să îi ajutăm să învețe cum să aleagă bine pentru ei. 

Medicul nu mai este privit în comunitate ca acum 20 de ani. Din păcate, am devenit o categorie profesională marginalizată, blamată și din ce observăm, destul de limitată din punct de vedere al comunicării. 

„Ești doctor, stai cuminte în cabinet sau pe secție!”.  Asta ar fi total greșit și cum am spus, nu am face altceva decât să lăsăm goluri mari în internetul românesc, goluri care sunt rapid umplute de șarlatani și de vânzătorii de speranțe pentru oamenii disperați. 

Gândirea critică trebuie să fie cea care să ne conducă la concluzii, nu cine țipă mai tare pe internet. 

Deci, încurajez toți colegii să aibă curaj și să iasă în față, să îndrăznească să își depășească frica de a fi judecați, oricum suntem, dar faptul că putem construi un curent educațional curat pentru pacienți și pentru publicul larg, ar trebui să ne motiveze zilnic să îndrăznim să facem o lume mai bună prin munca noastră, inclusiv pe internet. 

Frază de încheiere: Când vorbim despre sănătate, avem nevoie de claritate și de un efort comun din partea creatorilor care au pregătirea necesară și a platformelor prin care informația ajunge la oameni. O informație greșită poate determina pe cineva să renunțe la un tratament sau să urmeze o recomandare care îi pune viața în pericol. Tocmai de aceea, apreciez foarte mult inițiativa TikTok de a aduce împreună, prin Resilient Minds, profesioniștii care pot ajuta publicul să înțeleagă și să verifice informațiile bazate pe dovezi.

Noi avem responsabilitatea să explicăm clar, să verificăm ceea ce transmitem și să fim atenți la nevoile oamenilor, iar TikTok are un rol important în susținerea noastră și în combaterea dezinformării atât de periculoase. 

Mă bucură faptul că acest efort are și efect, acela de a facilita accesul publicului larg la informație corectă, în mediul online.