Profilul de eficacitate a regimului terapeutic care a inclus rifapentină și moxifloxacină a fost non-inferior în tratarea tuberculozei pulmonare, comparativ cu tratamentul standard.
Tuberculoza (TB) este una dintre cele mai frecvente boli infecţioase din lume, fiind considerată o problemă majoră de sănătate publică. Regimurile terapeutice actuale folosite în TB împiedică dezvoltarea rezistenţei la tratament, însă au o durată lungă de administrare și sunt frecvent însoţite de reacţii adverse.
Rifapentina, un antibiotic din clasa rifampicinei, acţionează împotriva Mycobacterium tuberculosis având avantajul unui timp de înjumătăţire mai lung. Moxifloxacina este o fluorochinolonă care poate fi administrată pacienţilor cu TB, însă nu este un medicament de primă linie pentru TB susceptibile la izoniazidă și rifampicină.
Un studiu ale cărui rezultate au fost publicate recent în New England Journal of Medicine a avut ca obiectiv evaluarea profilului de eficacitate și de siguranţă al unui nou regim terapeutic care include atât rifapentină, cât și moxifloxacină. Acesta are avantajul de a putea fi administrat pe o durată mai scurtă de timp și pare a fi eficient, cu vindecare stabilă după trei luni de tratament.
Studiul a inclus 2.234 de pacienţi cu vârsta peste 12 ani, diagnosticaţi cu tuberculoză pulmonară, forme sensibile la izoniazidă, rifampicină și fluorochinolonă. Dintre aceștia, 726 de pacienţi au fost incluși în grupul martor, 756 au fost incluși în grupul rifapentină-moxifloxacină și 752 au fost incluși în grupul rifapentină.
Regimul terapeutic al grupului de control a cuprins administrarea de rifampicină, izoniazidă, pirazinamidă și etambutol, o dată pe zi, timp de opt săptămâni, și ulterior de rifampicină și izoniazidă, o dată pe zi, timp de 18 săptămâni.
Regimul terapeutic al grupului rifapentină-moxifloxacină a cuprins administrarea de rifapentină, izoniazidă, pirazinamidă și moxifloxacină, o dată pe zi, timp de opt săptămâni, urmat de administrare de rifapentină, izoniazidă și moxifloxacină, o dată pe zi, timp de nouă săptămâni.
Regimul terapeutic al grupului rifapentină a cuprins administrarea de rifapentină, izoniazidă, pirazinamidă și etambutol timp de opt săptămâni, o dată pe zi, ulterior rifapentină și izoniazidă o dată pe zi, timp de nouă săptămâni. Rifapentina a fost administrată în doză de 1.200 mg/zi, iar moxifloxacina în doză de 400 mg/zi.
Celelalte medicamente au fost administrate în doză standard, ajustată în funcţie de greutatea corporală. Potrivit rezultatelor, s-a observat că regimul terapeutic care conţine rifapentină și moxifloxacină administrat pe o perioadă de patru luni a fost non-inferior regimului terapeutic clasic, cu administrare pe o durată de șase luni.
Asocierea rifapentină cu moxifloxacină nu a fost inferioară tratamentului standard din punct de vedere microbiologic (11,6% comparativ cu 9,6%). Administrarea de rifapentină, fără moxifloxacină, nu a dovedit însă un profil de eficacitate non-inferior (14,2% faţă de 9,6%).
În ceea ce privește profilul de siguranţă, evenimentele adverse de gradul 3 sau mai mare au apărut la 18,8% în cazul pacienţilor din grupul
rifapentină-moxifloxacină, comparativ cu 19,3% în cazul pacienţilor care au primit tratamentul standard.
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2033400
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
