După doi ani de pandemie, cercetătorii investighează acum repercusiunile pe termen lung ale infecţiei cu SARS-CoV-2. „Long COVID” cuprinde un spectru larg de manifestări, iar diabetul zaharat se găsește, mai nou, pe lista efectelor secundare. Era deja bine cunoscut faptul că pacienţii cu diabet zaharat prezintă un risc mai mare de a dezvolta o formă mai severă de COVID-19, însă cercetătorii confirmă acum că relaţia funcţionează și invers: infecţia cu SARS-CoV-2 crește riscul de diabet zaharat (DZ).

        Există mai multe studii care au arătat o conexiune între aceste două afecţiuni. Unul dintre ele a analizat retrospectiv baza de date Disease Analyzer, ce cuprinde informaţii din 1.171 de cabinete ale medicilor de familie din Germania, din perioada martie 2020 – ianuarie 2021, cu aproximativ 8,8 milioane de pacienţi. Diabetul zaharat (DZ) nou diagnosticat a fost definit prin codurile ICD-10.

În perioada analizată au fost înregistrate 35.865 de cazuri documentate de COVID-19. Acest grup a fost comparat cu un lot control ce a inclus același număr de persoane, având caracteristici clinice și demografice similare. Pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 în antecedente au prezentat o incidenţă mai mare a diabetului zaharat.

Riscul crește cu severitatea infecţiei

Alt studiu, realizat în SUA, ale cărui rezultate au fost publicate în The Lancet, a arătat că infecţia cu SARS-CoV-2 a crescut riscul de a dezvolta DZ și în rândul persoanelor care nu prezentau niciun factor de risc sau care aveau un risc scăzut pentru această boală. În cadrul analizei au fost incluși 180.000 de pacienţi care au avut COVID-19. Cu cât infecţia lor a fost mai severă, cu atât a crescut riscul de a dezvolta diabet zaharat.

Pentru pacienţii care au fost trataţi pe o secţie de terapie intensivă, riscul pentru DZ a crescut la 276%. Această corelaţie a fost explicată de cercetători ca fiind posibil asociată corticoterapiei administrate pentru formele severe de COVID-19, acest tratament crescând nivelul glicemiei. Însă și pacienţii cu forme ușoare, netratate, au prezentat un risc mai mare de DZ.

La populaţia pediatrică, riscul de diabet după COVID-19 este și mai mare decât la adulţi. Un raport al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, publicat în ianuarie a.c., a arătat un risc de 2,5 ori mai mare de a dezvolta DZ la o lună după infecţie, comparativ cu micuţii care nu au fost infectaţi niciodată.

Receptorii ACE-2, prezenţi și în pancreas

        Se cunoaște teoria conform căreia infecţiile virale pot fi considerate factori etiopatogenici în apariţia DZ. Însă, conform reprezentanţilor ADA (American Diabetes Association), aceste studii sunt primele care demonstrează clar relaţia dintre DZ și un virus. Pentru a explica această relaţie, cercetătorii au adus în discuţie faptul că receptorul ACE-2, de care se leagă SARS-CoV-2, este prezent și în pancreas, acest lucru explicând o posibilă distrucţie a celulelor beta pancreatice.

        O a doua teorie ar fi că inflamaţia din COVID-19, care poate fi prezentă și în cazurile asimptomatice sau cu simptomatologie minimă, poate provoca pe termen scurt insulinorezistenţă. Aceasta poate declanșa mai multe evenimente care, în final, duc la insulinorezistenţă permanentă.